eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a răscula

Conjugarea verbului a răscula: eu răscol, tu răscoli, el ea răscoală la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a răscula”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a răscula”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a răscula conjugat la prezent
  • eu răscol
  • tu răscoli
  • el ea răscoală
  • noi răsculăm
  • voi răsculați
  • ei ele răsculați
Verbul a răscula conjugat la viitor
  • eu voi răscula
  • tu vei răscula
  • el ea va răscula
  • noi vom răscula
  • voi veți răscula
  • ei ele vor răscula
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a răscula conjugare la condițional prezent
  • eu aș răscula
  • tu ai răscula
  • el ea ar răscula
  • noi am răscula
  • voi ați răscula
  • ei ele ar răscula
Verbul a răscula conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi răsculat
  • tu ai fi răsculat
  • el ea ar fi răsculat
  • noi am fi răsculat
  • voi ați fi răsculat
  • ei ele ar fi răsculat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a răscula la conjunctiv prezent
  • eu să fiu răscol
  • tu să fii răscoli
  • el ea să fie răscoale
  • noi să fim răsculăm
  • voi să fiți răsculați
  • ei ele să fie răscoale
Conjug a răscula la imperfect
  • eu răsculam
  • tu răsculai
  • el ea răscula
  • noi răsculam
  • voi răsculați
  • ei ele răsculau
A răscula conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu răsculasem
  • tu răsculaseși
  • el ea răsculase
  • noi răsculaserăm
  • voi răsculaserăți
  • ei ele răsculaseră
Verbul a răscula conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi răsculat
  • tu să fi răsculat
  • el ea să fi răsculat
  • noi să fi răsculat
  • voi să fi răsculat
  • ei ele să fi răsculat
Conjugare a răscula la perfectul simplu
  • eu răsculai
  • tu răsculași
  • el ea răsculă
  • noi răscularăm
  • voi răscularăți
  • ei ele răsculară
Conjugarea verbului a răscula la perfectul compus
  • eu am răsculat
  • tu ai răsculat
  • el ea a răsculat
  • noi am răsculat
  • voi ați răsculat
  • ei ele ar răsculat
Conjugă a răscula la viitor anterior
  • eu voi fi răsculat
  • tu vei fi răsculat
  • el ea va fi răsculat
  • noi vom fi răsculat
  • voi veți fi răsculat
  • ei ele vor fi răsculat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
RĂSCULÁ, răscól, verb

I. reflexiv

1. (Despre colectivități) A se ridica împotriva unei asupriri, a unei împilări; a porni la luptă contra asupritorilor; a se răzvrăti. vezi revolta. Pieile-roșii se răscoală și vor să scape de stăpînirea englezilor, pentru că-i exploatează. SAHIA, U.R.S.S. 127. Boierii ridică fruntea, părăsesc pe noul domn și se înțeleg în taină cu Tomșa ca să se răscoale cu toții în contra lui. ALECSANDRI, T. II 52.
       • figurat Răsculatu-s-a Universul contra globului din aer? EMINESCU, O. IV 134.
♦ tranzitiv A stîrni, a ațîța la luptă (contra asupririi). [Oamenii] gîndesc că odată și odată o să se nască alt Tudor

– altfel o să-l cheme poate -... să răscoale satele, gata de răscoală din pricina împilărilor. STANCU, D.

9. [Lume] răscoală-ți copiii viteji ca titanii! NECULUȚĂ, Ț. despre 40. El răscoală în popoare a distrugerii scînteie Și în inimi pustiite samănă gîndiri rebele. EMINESCU, O. I 51.
♦ tranzitiv figurat A indigna, a revolta. Să întoarcem mai bine ochii de la această cruntă priveliște care răscoală inima. BĂLCESCU, O. II 157.

2. (Neobișnuit) A se ridica. Mișcările mînelor... cari aci se răsculau în sus, aci se trînteau cu zgomot pe masa verde. DELAVRANCEA, S. 131.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

răsculând

Participiu

răsculat

Infinitiv scurt

răscula

Imfinitiv lung

răsculând



dex-app