Conjugare a răspica

Conjugarea verbului a răspica: eu răspic, tu răspici, el ea răspică la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a răspica”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a răspica”!

Verbul a răspica conjugat la prezent

eu răspic
tu răspici
el ea răspică
noi răspicăm
voi răspicați
ei ele răspicați

Verbul a răspica conjugat la viitor

eu voi răspica
tu vei răspica
el ea va răspica
noi vom răspica
voi veți răspica
ei ele vor răspica

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a răspica conjugare la condițional prezent

eu aș răspica
tu ai răspica
el ea ar răspica
noi am răspica
voi ați răspica
ei ele ar răspica

Verbul a răspica conjugare la condițional perfect

eu aș fi răspicat
tu ai fi răspicat
el ea ar fi răspicat
noi am fi răspicat
voi ați fi răspicat
ei ele ar fi răspicat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a răspica la conjunctiv prezent

eu să fiu răspic
tu să fii răspici
el ea să fie răspice
noi să fim răspicăm
voi să fiți răspicați
ei ele să fie răspice

Conjug a răspica la imperfect

eu răspicam
tu răspicai
el ea răspica
noi răspicam
voi răspicați
ei ele răspicau

A răspica conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu răspicasem
tu răspicaseși
el ea răspicase
noi răspicaserăm
voi răspicaserăți
ei ele răspicaseră

Verbul a răspica conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi răspicat
tu să fi răspicat
el ea să fi răspicat
noi să fi răspicat
voi să fi răspicat
ei ele să fi răspicat

Conjugare a răspica la perfectul simplu

eu răspicai
tu răspicași
el ea răspică
noi răspicarăm
voi răspicarăți
ei ele răspicară

Conjugarea verbului a răspica la perfectul compus

eu am răspicat
tu ai răspicat
el ea a răspicat
noi am răspicat
voi ați răspicat
ei ele ar răspicat

Conjugă a răspica la viitor anterior

eu voi fi răspicat
tu vei fi răspicat
el ea va fi răspicat
noi vom fi răspicat
voi veți fi răspicat
ei ele vor fi răspicat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a răspica

RĂSPICÁ, răspíc, verb

I. tranzitiv (Învechit și arhaizant)

1. A străbate, a despica. Privesc mîndrul vultur... Cum falnic răspică a soarelui rază. DONICI, la TDRG.
• (Poetic) De-ai fi ca mine tînăr și de-ai iubi, în fine... numai atunci mi-ai putea spune Că tu răspici cu mintea cumplitele furtune Ce-n pieptu-mi se ridică. MACEDONSKI, O. II 150.
♦ figurat A analiza. A răspica și a pătrunde cu de-amăruntul toate răsfățările de stil ale unui autor... este mai tot așa de anevoie. ODOBESCU, S. II 484.

2. A rosti, a spune, a pronunța lămurit, deslușit. Nici brațele să le ridic Eu n-am avut puterea Și nici cuvinte să răspic: Și mă-ngrozea durerea. COȘBUC, P. II 268.
• (Metaforic) Frumos cînt-o turturică, Ea din grai așa-mi răspică: Ian ieși, mîndro, pînă-n poartă, De vezi dorul cum mă poartă. HODOȘ, P. P. 39.
♦ A explica limpede. Această credință a romînilor se află răspicată chiar și în unele poezii poporane. MARIAN, O. I 20.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

răspicând

Participiu

răspicat

Infinitiv scurt

răspica

Imfinitiv lung

răspicând