 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a scârțâi conjugat la prezent
Verbul a scârțâi conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a scârțâi conjugare la condițional prezent
Verbul a scârțâi conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a scârțâi la conjunctiv prezent
Conjug a scârțâi la imperfect
A scârțâi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a scârțâi conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a scârțâi la perfectul simplu
Conjugarea verbului a scârțâi la perfectul compus
Conjugă a scârțâi la viitor anterior
|
|
Definiție din
SCÂRȚÂÍ, scấrțâi, verb IV. intranzitivDEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 1. A produce (prin frecare, deplasare, din cauza greutății etc.) un zgomot ascuțit, strident, neplăcut. • Expresia: A unge osia ca să nu scârțâie (carul) = a mitui. (tranzitiv) A scârțâi ușa cuiva = a stărui pe lângă cineva cu insistențe plictisitoare. ♦ (Despre vehicule încărcate cu poveri) A merge, a înainta cu greu (făcând un zgomot strident). ♦ (Despre încălțăminte) A produce (în timpul mersului) un zgomot ascuțit, caracteristic. 2. prin analogie A cânta prost, strident, dintr-un instrument muzical cu coarde. • tranzitiv Scârțâie o melodie. ♦ A scrie greu, mișcând anevoie (și apăsat) tocul pe hârtie. 3. (Despre insecte) A scoate sunete ascuțite, asemănătoare cu scârțâitul produs prin frecare. 4. figurat (familial; despre acțiuni, activități, întreprinderi) A progresa greu, anevoie; a nu funcționa cum trebuie. ♦ (Despre oameni) A nu se simți bine, a o duce rău cu sănătatea. [Variante: scârțăí, scârțií verb IV] – Scârț + sufix -ăi. |
