Conjugare a scuza

Conjugarea verbului a scuza: eu scuz, tu scuzi, el ea scuză la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a scuza”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a scuza”!

Verbul a scuza conjugat la prezent

eu scuz
tu scuzi
el ea scuză
noi scuzăm
voi scuzați
ei ele scuzați

Verbul a scuza conjugat la viitor

eu voi scuza
tu vei scuza
el ea va scuza
noi vom scuza
voi veți scuza
ei ele vor scuza

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a scuza conjugare la condițional prezent

eu aș scuza
tu ai scuza
el ea ar scuza
noi am scuza
voi ați scuza
ei ele ar scuza

Verbul a scuza conjugare la condițional perfect

eu aș fi scuzat
tu ai fi scuzat
el ea ar fi scuzat
noi am fi scuzat
voi ați fi scuzat
ei ele ar fi scuzat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a scuza la conjunctiv prezent

eu să fiu scuz
tu să fii scuzi
el ea să fie scuze
noi să fim scuzăm
voi să fiți scuzați
ei ele să fie scuze

Conjug a scuza la imperfect

eu scuzam
tu scuzai
el ea scuza
noi scuzam
voi scuzați
ei ele scuzau

A scuza conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu scuzasem
tu scuzaseși
el ea scuzase
noi scuzaserăm
voi scuzaserăți
ei ele scuzaseră

Verbul a scuza conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi scuzat
tu să fi scuzat
el ea să fi scuzat
noi să fi scuzat
voi să fi scuzat
ei ele să fi scuzat

Conjugare a scuza la perfectul simplu

eu scuzai
tu scuzași
el ea scuză
noi scuzarăm
voi scuzarăți
ei ele scuzară

Conjugarea verbului a scuza la perfectul compus

eu am scuzat
tu ai scuzat
el ea a scuzat
noi am scuzat
voi ați scuzat
ei ele ar scuzat

Conjugă a scuza la viitor anterior

eu voi fi scuzat
tu vei fi scuzat
el ea va fi scuzat
noi vom fi scuzat
voi veți fi scuzat
ei ele vor fi scuzat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a scuza

SCÚZĂ, scuze, substantiv feminin

1. Motiv invocat de cineva pentru a se dezvinovăți, pentru a justifica o greșeală (proprie sau a altcuiva) sau pentru a se sustrage de la o datorie; dezvinovățire, justificare. Numai Grigore îi ascultă scuzele și explicațiile. REBREANU, R. I 213. Minunată judecată, dar ieftină scuză! CARAGIALE, N. S. 22. În loc de a aresta pe criminalul el se mulțumi cu scuzele sale. HASDEU,

I. vezi 146.

2. (De obicei la plural ) Exprimare a regretului pentru o greșeală făptuită, pentru un deranj sau o jignire adusă cuiva. Cuvinte de scuză.
• Expresia: A cere (sau a prezenta, a exprima, a înfățișa) scuze = a-și exprima părerea de rău pentru o greșeală făcută; a cere iertare. Mi-a trimis... un bilețel în care îmi spunea că treburi foarte urgente îl cheamă la București. Abia își cerea scuze. DUMITRIU, B. forme 39. Să-i înfățișez complimentele și scuzele mele. GALACTION, O. I 233. Se gîndi să-l strige. Să-i întindă mîna și să-i ceară scuze. SAHIA, N. 89. Scuzele mele, formulă prin care cineva își cere iertare. Privirea d-voastră... mă face să bănuiesc că v-am jignit cu ceva; de e verb reflexiv:o greșeală la mijloc, vă rog să primiți scuzele mele. HOGAȘ, H. 99.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

scuzând

Participiu

scuzat

Infinitiv scurt

scuza

Imfinitiv lung

scuzând