eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a sfârcâi

Conjugarea verbului a sfârcâi: eu sfârcâi, tu sfârcâi, el ea sfârcâie la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a sfârcâi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a sfârcâi”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a sfârcâi conjugat la prezent
  • eu sfârcâi
  • tu sfârcâi
  • el ea sfârcâie
  • noi sfârcâim
  • voi sfârcâiți
  • ei ele sfârcâiți
Verbul a sfârcâi conjugat la viitor
  • eu voi sfârcâi
  • tu vei sfârcâi
  • el ea va sfârcâi
  • noi vom sfârcâi
  • voi veți sfârcâi
  • ei ele vor sfârcâi
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a sfârcâi conjugare la condițional prezent
  • eu aș sfârcâi
  • tu ai sfârcâi
  • el ea ar sfârcâi
  • noi am sfârcâi
  • voi ați sfârcâi
  • ei ele ar sfârcâi
Verbul a sfârcâi conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi sfârcâit
  • tu ai fi sfârcâit
  • el ea ar fi sfârcâit
  • noi am fi sfârcâit
  • voi ați fi sfârcâit
  • ei ele ar fi sfârcâit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a sfârcâi la conjunctiv prezent
  • eu să fiu sfârcâi
  • tu să fii sfârcâi
  • el ea să fie sfârcâie
  • noi să fim sfârcâim
  • voi să fiți sfârcâiți
  • ei ele să fie sfârcâie
Conjug a sfârcâi la imperfect
  • eu sfârcâiam
  • tu sfârcâiai
  • el ea sfârcâia
  • noi sfârcâiam
  • voi sfârcâiați
  • ei ele sfârcâiau
A sfârcâi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu sfârcâisem
  • tu sfârcâiseși
  • el ea sfârcâise
  • noi sfârcâiserăm
  • voi sfârcâiserăți
  • ei ele sfârcâiseră
Verbul a sfârcâi conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi sfârcâit
  • tu să fi sfârcâit
  • el ea să fi sfârcâit
  • noi să fi sfârcâit
  • voi să fi sfârcâit
  • ei ele să fi sfârcâit
Conjugare a sfârcâi la perfectul simplu
  • eu sfârcâii
  • tu sfârcâiși
  • el ea sfârcâi
  • noi sfârcâirăm
  • voi sfârcâirăți
  • ei ele sfârcâiră
Conjugarea verbului a sfârcâi la perfectul compus
  • eu am sfârcâit
  • tu ai sfârcâit
  • el ea a sfârcâit
  • noi am sfârcâit
  • voi ați sfârcâit
  • ei ele ar sfârcâit
Conjugă a sfârcâi la viitor anterior
  • eu voi fi sfârcâit
  • tu vei fi sfârcâit
  • el ea va fi sfârcâit
  • noi vom fi sfârcâit
  • voi veți fi sfârcâit
  • ei ele vor fi sfârcâit
Definiție din
Dicționar ortografic al limbii române
sfârcâí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu sfârcâi/sfârcâiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sfârcâiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural sfârcâie/sfârcâiáscă

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

sfârcâind

Participiu

sfârcâit

Infinitiv scurt

sfârcâi

Imfinitiv lung

sfârcâind



dex-app