| 
 | 
| CONSULTĂ DEX | 
| 
	Verbul a smeri conjugat la prezent 
 
		Verbul a smeri conjugat la viitor 
 Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii. Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.  
		Verbul a smeri conjugare la condițional prezent 
 
		Verbul a smeri conjugare la condițional perfect 
 Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. 
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.  In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi). 
 
		Conjug a smeri la conjunctiv prezent 
 
		Conjug a smeri la imperfect 
 
		A smeri conjugarea la timpul mai mult ca perfect 
 
		Verbul a smeri conjugat la timpul conjunctiv perfect 
 
		Conjugare a smeri la  perfectul simplu 
 
		Conjugarea verbului a smeri la perfectul compus 
 
		Conjugă a smeri la  viitor anterior 
 | 
| Definiție dinSMERÍ, smeresc, verb IV. reflexiv A adopta o atitudine umilă, modestă, supusă; (termen bisericesc) a se arăta plin de cucernicie, de evlavie față de dumnezeu. Destulă cinste că arhiducele stă de vorbă cu noi, chiar dacă nu dobîndim nimic. Poporul aude și se smerește. VORNIC, P. 141. Dumneavoastră, cinstiți părinți, De la inimă să vă smeriți Și fiii să vă blagosloviți. SEVASTOS, N. 171. Noi acestor părinți Ne-om ruga Și dumnealor pre fii i-or ierta, Că noi ne-om smeri Și de rost om grăi. TEODORESCU, P. P. 166. Dicționarul limbii romîne literare contemporane ♦ tranzitiv (Învechit) A înfrînge mîndria cuiva, a umili, a supune, a îngenunchea. El smeri pe poloni... pe tătari; deveni spaima otomanilor. HASDEU, I. vezi XIX. |