Conjugare a străfulgera

Conjugarea verbului a străfulgera: eu străfulger, tu străfulgeri, el ea străfulgeră la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a străfulgera”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a străfulgera”!

Verbul a străfulgera conjugat la prezent

eu străfulger
tu străfulgeri
el ea străfulgeră
noi străfulgerăm
voi străfulgerați
ei ele străfulgerați

Verbul a străfulgera conjugat la viitor

eu voi străfulgera
tu vei străfulgera
el ea va străfulgera
noi vom străfulgera
voi veți străfulgera
ei ele vor străfulgera

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a străfulgera conjugare la condițional prezent

eu aș străfulgera
tu ai străfulgera
el ea ar străfulgera
noi am străfulgera
voi ați străfulgera
ei ele ar străfulgera

Verbul a străfulgera conjugare la condițional perfect

eu aș fi străfulgerat
tu ai fi străfulgerat
el ea ar fi străfulgerat
noi am fi străfulgerat
voi ați fi străfulgerat
ei ele ar fi străfulgerat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a străfulgera la conjunctiv prezent

eu să fiu străfulger
tu să fii străfulgeri
el ea să fie străfulgere
noi să fim străfulgerăm
voi să fiți străfulgerați
ei ele să fie străfulgere

Conjug a străfulgera la imperfect

eu străfulgeram
tu străfulgerai
el ea străfulgera
noi străfulgeram
voi străfulgerați
ei ele străfulgerau

A străfulgera conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu străfulgerasem
tu străfulgeraseși
el ea străfulgerase
noi străfulgeraserăm
voi străfulgeraserăți
ei ele străfulgeraseră

Verbul a străfulgera conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi străfulgerat
tu să fi străfulgerat
el ea să fi străfulgerat
noi să fi străfulgerat
voi să fi străfulgerat
ei ele să fi străfulgerat

Conjugare a străfulgera la perfectul simplu

eu străfulgerai
tu străfulgerași
el ea străfulgeră
noi străfulgerarăm
voi străfulgerarăți
ei ele străfulgerară

Conjugarea verbului a străfulgera la perfectul compus

eu am străfulgerat
tu ai străfulgerat
el ea a străfulgerat
noi am străfulgerat
voi ați străfulgerat
ei ele ar străfulgerat

Conjugă a străfulgera la viitor anterior

eu voi fi străfulgerat
tu vei fi străfulgerat
el ea va fi străfulgerat
noi vom fi străfulgerat
voi veți fi străfulgerat
ei ele vor fi străfulgerat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a străfulgera

STRĂFULGERÁ, străfúlger, verb

I.

1. intranzitiv A luci, a sclipi; a fulgera.
♦ tranzitiv A lovi (ca trăsnetul). Ca purtați de vijelie, Val-vîrtej aleargă norii, Și din bolțile tăriei Cad străfulgerați prigorii. IOSIF, vezi 87.

2. intranzitiv figurat (Despre gînduri, idei) A trece repede prin minte. Străfulgeră din stele Senina inspirare. MACEDONSKI, O. II 226.

3. tranzitiv figurat A străbate cu iuțeală mare. Trompet, sună!... În secunda următoare văzduhul fu străfulgerat de sunetul arămiu al trîmbiței. REBREANU, R. II 254.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

străfulgerând

Participiu

străfulgerat

Infinitiv scurt

străfulgera

Imfinitiv lung

străfulgerând