Conjugare a sudui

Conjugarea verbului a sudui: eu sudui, tu sudui, el ea suduie la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a sudui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a sudui”!

Verbul a sudui conjugat la prezent

eu sudui
tu sudui
el ea suduie
noi suduim
voi suduiți
ei ele suduiți

Verbul a sudui conjugat la viitor

eu voi sudui
tu vei sudui
el ea va sudui
noi vom sudui
voi veți sudui
ei ele vor sudui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a sudui conjugare la condițional prezent

eu aș sudui
tu ai sudui
el ea ar sudui
noi am sudui
voi ați sudui
ei ele ar sudui

Verbul a sudui conjugare la condițional perfect

eu aș fi suduit
tu ai fi suduit
el ea ar fi suduit
noi am fi suduit
voi ați fi suduit
ei ele ar fi suduit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a sudui la conjunctiv prezent

eu să fiu sudui
tu să fii sudui
el ea să fie suduie
noi să fim suduim
voi să fiți suduiți
ei ele să fie suduie

Conjug a sudui la imperfect

eu suduiam
tu suduiai
el ea suduia
noi suduiam
voi suduiați
ei ele suduiau

A sudui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu suduisem
tu suduiseși
el ea suduise
noi suduiserăm
voi suduiserăți
ei ele suduiseră

Verbul a sudui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi suduit
tu să fi suduit
el ea să fi suduit
noi să fi suduit
voi să fi suduit
ei ele să fi suduit

Conjugare a sudui la perfectul simplu

eu suduii
tu suduiși
el ea sudui
noi suduirăm
voi suduirăți
ei ele suduiră

Conjugarea verbului a sudui la perfectul compus

eu am suduit
tu ai suduit
el ea a suduit
noi am suduit
voi ați suduit
ei ele ar suduit

Conjugă a sudui la viitor anterior

eu voi fi suduit
tu vei fi suduit
el ea va fi suduit
noi vom fi suduit
voi veți fi suduit
ei ele vor fi suduit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a sudui

SUDUÍ, súdui, verb IV.

1. intranzitiv (Popular) A rosti sudălmi (la adresa cuiva); a înjura. Citind aceste însemnări ale băiatului său, directorul... sudui amarnic. VORNIC, P.

12. Într-o clipire oamenii înconjurară ceardacul, strigînd, suduind, învălmășindu-se. REBREANU, R. II 129. Gheorghe s-a arătat a fi un om prea brutal și prea ursuz... suduia mereu și mormăia singur prin ogradă. CARAGIALE, O. I 284.
• tranzitiv Toată ziua ne cheamă la conac. Ne suduie vechilii. CAMIL PETRESCU, O. I 78. Dar d-ta de ce sudui copilul, nea Cristache? REBREANU, R. II 39. Atunci il cunoscură toți, spune cronica, și-l batjocoreau și mari și mici, și-l suduia muierile și copiii. BĂLCESCU, O. I 103.

2. tranzitiv (Învechit) A mustra, a dojeni. Sta lîngă dînșii, cercînd a-i îmbărbăta și-i suduia cu aspre cuvinte. ODOBESCU, S. I 94. Ș-acolo îl judeca Și de bani îl suduia. PĂSCULESCU, L. P. 281.

– prezent industrie și: suduiesc.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

suduind

Participiu

suduit

Infinitiv scurt

sudui

Imfinitiv lung

suduind