Conjugare a șugui

Conjugarea verbului a șugui: eu șuguiesc, tu șuguiești, el ea șuguiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a șugui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a șugui”!

Verbul a șugui conjugat la prezent

eu șuguiesc
tu șuguiești
el ea șuguiește
noi șuguim
voi șuguiți
ei ele șuguiți

Verbul a șugui conjugat la viitor

eu voi șugui
tu vei șugui
el ea va șugui
noi vom șugui
voi veți șugui
ei ele vor șugui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a șugui conjugare la condițional prezent

eu aș șugui
tu ai șugui
el ea ar șugui
noi am șugui
voi ați șugui
ei ele ar șugui

Verbul a șugui conjugare la condițional perfect

eu aș fi șuguit
tu ai fi șuguit
el ea ar fi șuguit
noi am fi șuguit
voi ați fi șuguit
ei ele ar fi șuguit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a șugui la conjunctiv prezent

eu să fiu șuguiesc
tu să fii șuguiești
el ea să fie șuguiască
noi să fim șuguim
voi să fiți șuguiți
ei ele să fie șuguiască

Conjug a șugui la imperfect

eu șuguiam
tu șuguiai
el ea șuguia
noi șuguiam
voi șuguiați
ei ele șuguiau

A șugui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu șuguisem
tu șuguiseși
el ea șuguise
noi șuguiserăm
voi șuguiserăți
ei ele șuguiseră

Verbul a șugui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi șuguit
tu să fi șuguit
el ea să fi șuguit
noi să fi șuguit
voi să fi șuguit
ei ele să fi șuguit

Conjugare a șugui la perfectul simplu

eu șuguii
tu șuguiși
el ea șugui
noi șuguirăm
voi șuguirăți
ei ele șuguiră

Conjugarea verbului a șugui la perfectul compus

eu am șuguit
tu ai șuguit
el ea a șuguit
noi am șuguit
voi ați șuguit
ei ele ar șuguit

Conjugă a șugui la viitor anterior

eu voi fi șuguit
tu vei fi șuguit
el ea va fi șuguit
noi vom fi șuguit
voi veți fi șuguit
ei ele vor fi șuguit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a șugui

ȘUGUÍ, șuguiesc, verb IV. intranzitiv (Moldova, Bucovina, Transilvania) A glumi. Hai să facem trampa: dă-mi carul și na-ți boii...

– Șuguiești, măi omule, ori ți-i într-adins?

– Ba nu șuguiesc, zise Dănilă. CREANGĂ, O. A. 148. Nu te mînie, Guliță, că șuguiește Luluța. ALECSANDRI, T. 487. Cînd tătuca cu mămuca Se juca și șuguia. NEGRUZZI, S. III 25.
♦ tranzitiv (Rar) A duce cu vorba; a minți. Printre turci se strecura, Și cu vorba-i șuguia. PĂSCULESCU, L. P. 281.

– prezent industrie persoană 3 și: șuguie (STANCU, despre 123).

– Variantă: șăguí (SADOVEANU, O. I 98, STĂNOIU, C.

I. 121, SBIERA, P.

3) verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

șuguind

Participiu

șuguit

Infinitiv scurt

șugui

Imfinitiv lung

șuguind