Conjugare a surghiuni

Conjugarea verbului a surghiuni: eu surghiunesc, tu surghiunești, el ea surghiunește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a surghiuni”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a surghiuni”!

Verbul a surghiuni conjugat la prezent

eu surghiunesc
tu surghiunești
el ea surghiunește
noi surghiunim
voi surghiuniți
ei ele surghiuniți

Verbul a surghiuni conjugat la viitor

eu voi surghiuni
tu vei surghiuni
el ea va surghiuni
noi vom surghiuni
voi veți surghiuni
ei ele vor surghiuni

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a surghiuni conjugare la condițional prezent

eu aș surghiuni
tu ai surghiuni
el ea ar surghiuni
noi am surghiuni
voi ați surghiuni
ei ele ar surghiuni

Verbul a surghiuni conjugare la condițional perfect

eu aș fi surghiunit
tu ai fi surghiunit
el ea ar fi surghiunit
noi am fi surghiunit
voi ați fi surghiunit
ei ele ar fi surghiunit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a surghiuni la conjunctiv prezent

eu să fiu surghiunesc
tu să fii surghiunești
el ea să fie surghiunească
noi să fim surghiunim
voi să fiți surghiuniți
ei ele să fie surghiunească

Conjug a surghiuni la imperfect

eu surghiuneam
tu surghiuneai
el ea surghiunea
noi surghiuneam
voi surghiuneați
ei ele surghiuneau

A surghiuni conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu surghiunisem
tu surghiuniseși
el ea surghiunise
noi surghiuniserăm
voi surghiuniserăți
ei ele surghiuniseră

Verbul a surghiuni conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi surghiunit
tu să fi surghiunit
el ea să fi surghiunit
noi să fi surghiunit
voi să fi surghiunit
ei ele să fi surghiunit

Conjugare a surghiuni la perfectul simplu

eu surghiunii
tu surghiuniși
el ea surghiuni
noi surghiunirăm
voi surghiunirăți
ei ele surghiuniră

Conjugarea verbului a surghiuni la perfectul compus

eu am surghiunit
tu ai surghiunit
el ea a surghiunit
noi am surghiunit
voi ați surghiunit
ei ele ar surghiunit

Conjugă a surghiuni la viitor anterior

eu voi fi surghiunit
tu vei fi surghiunit
el ea va fi surghiunit
noi vom fi surghiunit
voi veți fi surghiunit
ei ele vor fi surghiunit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a surghiuni

SURGHIUNÍ, surghiunesc, verb IV. tranzitiv (Astăzi rar) A exila, a deporta. Poruncește mai bine să-mi taie capul sau surghiunește-mă ca pe atîți alți boieri pămînteni ai țării. FILIMON, C. 63.
• figurat Aici în strada Țicău numărul 4, nu era numai o locuință mizerabilă într-o margine umilită de tîrg. Era mai cu samă un exil. Surghiunit de împrejurările vieții se afla aici Ion Creangă în calitatea lui de cărturar. SADOVEANU, E. 94.
• reflexiv pasiv Lala-Mahomet ce se numise vizir, surghiunindu-se Sinan, murise trei zile după aceea. BĂLCESCU, O. II 166.
♦ figurat A izgoni, a alunga. Dacă adevărul ar fi surghiunit de pre pămînt, numai în vorba a doi șireți s-ar putea afla. NEGRUZZI, S. III 293.

– Variantă: surguní (HOGAȘ, M. N. 13, HASDEU,

I. vezi 229) verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

surghiunind

Participiu

surghiunit

Infinitiv scurt

surghiuni

Imfinitiv lung

surghiunind