| 
 | 
| CONSULTĂ DEX | 
| 
	Verbul a tangenta conjugat la prezent 
 
		Verbul a tangenta conjugat la viitor 
 Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii. Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.  
		Verbul a tangenta conjugare la condițional prezent 
 
		Verbul a tangenta conjugare la condițional perfect 
 Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. 
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.  In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi). 
 
		Conjug a tangenta la conjunctiv prezent 
 
		Conjug a tangenta la imperfect 
 
		A tangenta conjugarea la timpul mai mult ca perfect 
 
		Verbul a tangenta conjugat la timpul conjunctiv perfect 
 
		Conjugare a tangenta la  perfectul simplu 
 
		Conjugarea verbului a tangenta la perfectul compus 
 
		Conjugă a tangenta la  viitor anterior 
 | 
| Definiție dinTANGÉNTĂ, tangente, substantiv feminin Dicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Linie dreaptă care atinge o curbă într-un singur punct. Am numit tangentă la un cerc o dreaptă care nu are decît un singur punct comun cu cercul. GEOMETRIA P. 66. • Locuţiune adverbiala În (sau prin) tangentă = tangențial. • Expresia: A scăpa prin tangentă = a se eschiva de la un lucru prinzînd momentul potrivit; a scăpa cu greu dintr-o situație dificilă; a scăpa ca prin urechile acului. 2. Funcție trigonometrică a cărei valoare este egală cu raportul dintre lungimea unui segment tangent la una dintre extremitățile unui arc de cerc (cuprins între această extremitate și punctul în care segmentul este intersectat de raza cercului care trece prin cealaltă extremitate a arcului) și lungimea razei cercului. |