Conjugare a viscoli

Conjugarea verbului a viscoli: eu -, tu -, el ea viscolește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a viscoli”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a viscoli”!

Verbul a viscoli conjugat la prezent

eu -
tu -
el ea viscolește
noi -
voi -
ei ele -

Verbul a viscoli conjugat la viitor

eu voi viscoli
tu vei viscoli
el ea va viscoli
noi vom viscoli
voi veți viscoli
ei ele vor viscoli

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a viscoli conjugare la condițional prezent

eu aș viscoli
tu ai viscoli
el ea ar viscoli
noi am viscoli
voi ați viscoli
ei ele ar viscoli

Verbul a viscoli conjugare la condițional perfect

eu aș fi viscolit
tu ai fi viscolit
el ea ar fi viscolit
noi am fi viscolit
voi ați fi viscolit
ei ele ar fi viscolit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a viscoli la conjunctiv prezent

eu să fiu -
tu să fii -
el ea să fie viscolească
noi să fim -
voi să fiți -
ei ele să fie -

Conjug a viscoli la imperfect

eu -
tu -
el ea viscolea
noi -
voi -
ei ele -

A viscoli conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu -
tu -
el ea viscolise
noi -
voi -
ei ele -

Verbul a viscoli conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi viscolit
tu să fi viscolit
el ea să fi viscolit
noi să fi viscolit
voi să fi viscolit
ei ele să fi viscolit

Conjugare a viscoli la perfectul simplu

eu -
tu -
el ea viscoli
noi -
voi -
ei ele -

Conjugarea verbului a viscoli la perfectul compus

eu am viscolit
tu ai viscolit
el ea a viscolit
noi am viscolit
voi ați viscolit
ei ele ar viscolit

Conjugă a viscoli la viitor anterior

eu voi fi viscolit
tu vei fi viscolit
el ea va fi viscolit
noi vom fi viscolit
voi veți fi viscolit
ei ele vor fi viscolit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a viscoli

VISCOLÍ, persoană 3 viscolește, verb IV. intranzitiv impersonal A bate vînt puternic cu ninsoare spulberată în vîrtejuri. Vineri noaptea a viscolit mereu, pînă tîrziu. BOGZA, A. Î. 137. Afară viscolește, s-aude lovind în geamuri pulberea de zăpadă, vînturată pe jos. VLAHUȚĂ, O. A. III 92. Așezat la gura sobei, noaptea pe cînd viscolește, Privesc focul. ALECSANDRI, P. A. 115.
♦ tranzitiv (Rar, cu subiectul «zăpadă») A lovi, a biciui (în rafale); a troieni. Lasă, măria-ta, să-l ude ploile, să-l viscolească zăpada și să-l bată soarele. DELAVRANCEA, O. II 133.

2. figurat A se mișca repede, ca zăpada purtată de viscol. Viscolește alb nisipu-n lungul plajei fără lume. BOTEZ, P. O. 50.
• tranzitiv (Rar) A face să se miște dintr-o parte în alta; a flutura, a zgîlțîi. Își strîngea mereu la piept antereul de lustrin negru pe care vîntul i-l lua afară, viscolindu-i-l încoa și încolo. MACEDONSKI, O. III 119.

– Variantă: vicolí verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

viscolind

Participiu

viscolit

Infinitiv scurt

viscoli

Imfinitiv lung

viscolind