 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a vrăji conjugat la prezent
Verbul a vrăji conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a vrăji conjugare la condițional prezent
Verbul a vrăji conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a vrăji la conjunctiv prezent
Conjug a vrăji la imperfect
A vrăji conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a vrăji conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a vrăji la perfectul simplu
Conjugarea verbului a vrăji la perfectul compus
Conjugă a vrăji la viitor anterior
|
|
Definiție din
verb reflexiv:ĂJÍ, verb reflexiv:ăjesc, verb IV.Dicționarul limbii romîne literare contemporane 1. intranzitiv (În basme și în superstiții) A face verb reflexiv:ăji pentru a obține transformarea miraculoasă a lucrurilor înconjurătoare. vezi descînta. [Orbul] începu a verb reflexiv:ăji cu mintie pe jos, pe iarbă, ca să i se ude de rouă și să deie cu ea la ochi. RETEGANUL, P. I 25. Parcă dracul verb reflexiv:ăjește, de n-apuc bine a scăpa din una și dau peste alta. CREANGĂ, P. 234. • (Construit cu un pronume personal în dativ) La toți deopotrivă el a verb reflexiv:ăjit de dor. ALECSANDRI, T. II 85. • figurat Vîntul c-o suflare plînsă codrii negri îi pătrunde Și verb reflexiv:ăjește lin din frunze și vorbește aiurind. EMINESCU, O. IV 138. • tranzitiv Nu v-am spus, mă, că-i nebună! Hai în sat, că ne verb reflexiv:ăjește! EFTIMIU, Î. 123. Le-am luat năfrămuțele ca să te verb reflexiv:ăjesc pe tine. AGÎRBICEANU, S. P. 25. Spune drept: L-ai descîntat. Cu babe l-ai fermecat. Ori cu verb reflexiv:aje l-ai verb reflexiv:ăjit? TEODORESCU, P. P. 623. ♦ (În construcții impersonale cu verbul «a fi») A fi scris de mai înainte, a fi ursit, hotărît. verb reflexiv:ăjit era că de-l va pierde Norocul ei să piară-n veci. COȘBUC, P. I 122. 2. tranzitiv figurat A încînta, a fermeca (1). Mierle strecurau ușoare cîntări de flaut, și ei stăteau acolo, verb reflexiv:ăjiți de un cîntec care trebuia să nu se mai sfîrșească. SADOVEANU, O. IV 78. Sta pe mal verb reflexiv:ăjit de glasul valurilor pe care îl asculta într-una. BART, S. M. 61. Era verb reflexiv:ăjit de frumusețea drumului care trecea acum pe subt o luncă deasă de sălcii bătrîne. MIRONESCU S. A. 135. |
