sfirc

SFÎRC DEFINIȚIE DIN DLRLC SFIRC

SFÎRC, sfîrcuri, substantiv neutru

1. Vîrful elastic, moale sau cartilaginos al anumitor organe. Femeia își făcu loc alături de dînsul, astupînd gura copilului cu sfîrcul pieptului. REBREANU,

I. 34. Foc îmi ieșea din sfîrcurile urechilor și mînile îmi erau înghețate. VLAHUȚĂ, O. A. 344. Bastonul... nu atinse decît ușor sfîrcul urechii amicului nostru. CARAGIALE, M. 91.
♦ Tendon cartilaginos care leagă între ele diferite oase ale corpului; zgîrci. Coastele sînt legate de osul spinării prin sfîrcuri, ca să se poată mișca. La TDRG.

2. Vîrful flexibil al mustăților, al cozii animalelor și, prin analogie, al unui bici. Mustața căruntă îi era răsucită și întărită cu săpun la sfîrcuri. SADOVEANU, O. VI 343. S-a așezat jos, privind mulțimea și legănîndu-și sfîrcul de coadă copoiesc. POPA, vezi 109. Călușeii, atinși cu sfîrcul biciului, porniră pe podul de gheață. SANDU-ALDEA, U. P. 34.
♦ (Rar) Vîrful altor obiecte. Se culcă cu soarele la sfîrcul opincilor. GALACTION, O. I 46. Norii se grămădeau unul peste altul pe muchea dealurilor, zdrențuindu-se în treacăt de sfîrcurile brazilor. La TDRG- Ci mai tare mi-l bătea... Cu sfîrcul paloșului. TEODORESCU, P. P. 542.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

GÉNTLEMAN DEFINIȚIE DIN DNEOLOG GENTLEMAN

GÉNTLEMAN substantiv masculin Om cu maniere alese și cu caracter frumos. [pronume gentleman, variantă gentelman substantiv masculin / < limba engleză gentleman].



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

BOIERET DEFINIȚIE DIN DSILR BOIERET

boieret substantiv verbal ARISTOCRAȚIE. BOIERIME. NOBILIME.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

MILIóNULEA DEFINIȚIE DIN DOOM2 MILIONULEA

!miliónulea (al milionulea/al un milionulea) (referitor la un milion) (-li-o-) numeral m., forme a milioána/a o milioána



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

SEMIOCLUSÍV DEFINIȚIE DIN DLINGV SEMIOCLUSIV

SEMIOCLUSÍV, -Ă adjectiv (< italiana semioclusivo): în sintagma consoană semioclusivă (vezi).



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

LIMNOCRÉN DEFINIȚIE DIN DMDN LIMNOCREN

LIMNOCRÉN, -Ă adjectiv (despre izvoare) care țâșnește în lacuri, de jos în sus; (despre organisme) care trăiește în asemenea apă. (< germana limnokrene)



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!

GâRDăLEáNCă DEFINIȚIE DIN DREGIMM2 GARDALEANCA

gârdăleáncă, gârdălence, substantiv feminin

– Femeie originară din localitatea Gârdani. Locuitoare din Gârdani.

– Din gârdălean + sufix -că.



VEZI TOATE DEFINIȚIIILE DIN MAI MULTE DICȚIONARE!