eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție client


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Client [ cli-ent ]
VEZI SINONIME PENTRU client PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului client în mai multe dicționare

Definițiile pentru client din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLIENT:
CLIÉNT, -Ă, clienți, -te, substantiv

1. S. m. și forme Persoană care cumpără (regulat) de la un magazin, consumă ceva într-un local public etc., considerată în raport cu persoana sau întreprinderea de la care cumpără sau consumă; mușteriu.

2. S. m. și forme Persoană care se adresează unui avocat pentru a-și apăra interesele, unui medic pentru a-și îngriji sănătatea etc., considerată în raport cu aceștia.

3. S. m. (În Roma antică) Plebeu fără drepturi depline, dependent de un patrician și protejat de acesta. [ pronunție: cli-ent]

– Din limba franceza client, latina cliens, -ntis.
Forme diferite ale cuvantului client: client-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



CLIENT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLIENT:
CLIÉNT, -Ă, clienți, -te, substantiv masculin și forme

1. Persoană care cumpără (regulat) de la un magazin, consumă ceva într-un local public etc., considerată în raport cu persoana sau întreprinderea de la care cumpără, consumă etc.; mușteriu.

2. Persoană care se adresează unui avocat pentru a-și apăra interesele, unui medic pentru a-și îngrijii sănătatea etc., considerată în raport cu aceștia.

3. (În antichitatea romană) Plebeu fără drepturi depline, dependent de un patrician și protejat de acesta. [ pronunție: cli-ent]

– Din limba franceza client, latina cliens, -ntis.
Forme diferite ale cuvantului client: client-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CLIENT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CLIENT:
CLIÉNT, -Ă substantiv masculin și forme

1. Plebeu roman care recunoștea patronajul unui patrician.

2. Cel care cumpără frecvent dintr-un magazin, consumator obișnuit al unui local public; mușteriu, consumator.
♦ Cel care apelează la serviciile unui avocat, ale unui medic, ale unui croitor etc., considerat în raport cu acela care îi oferă serviciile sale. [pronume cli-ent. / < latina cliens, conform limba franceza client, italiana cliente].
Forme diferite ale cuvantului client: client-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CLIENT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLIENT:
CLIÉNT, -Ă, clienți, -te, substantiv masculin și forme

1. Persoană care cumpără (regulat) de la un magazin sau care consumă ceva într-un local public; mușteriu, consumator.

2. Persoană considerată în raport cu avocatul cărui i-a încredințat afacerile sau cu medicul care-I îngrijește cînd este bolnav. [Avocatul] a venit în București în interesul unui... client. C. PETRESCU, Î. II 214.

– Pronunțat: cli-ent.
Forme diferite ale cuvantului client: client-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



CLIENT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CLIENT:
CLIÉNT clienttă (clientți, clientte) m. și forme

1) Cumpărător sau consumator (permanent) într-un magazin, într-un local public.

2) Persoană care apelează la serviciul cuiva (medic, avocat etc.), luată în raport cu acesta.

3) (în Roma antică) Plebeu aflat sub protecția morală și materială a unui aristocrat, căruia i se supunea complet. [silabe cli-ent] /<fr. client, latina cliens, clientntis
Forme diferite ale cuvantului client: clienttă clientți clientte

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

client
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru client:
cliént, clientă substantiv masculin și feminin [Atestat: ODOBESCU, S. II, 19 / P: client / Plural: clientnți, cliente / Etimologie: franceza client, lat cliens, -ntis] 1 (În Antichitatea romană) Plebeu aflat sub protecția unui patrician. 2-3 Persoană care cumpără (regulat) de la un magazin (sau care consumă (regulat) ceva într-un local public). 4 Persoană care solicită serviciile unui doctor, avocat etc. în schimbul unei taxe.
Forme diferite ale cuvantului client: clientă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CLIENT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CLIENT:
CLIÉNT, -Ă substantiv masculin forme

1. plebeu roman care recunoștea patronajul unui patrician.

2. cumpărător al anumitor produse, consumator al unui local public.
       • cel care apelează la serviciile unui avocat, medic, croitor. (< limba franceza client, latina cliens)
Forme diferite ale cuvantului client: client-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

client
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru client:
*cliént, -ă substantiv (latina cliens, cliéntis). La Romanĭ, plebeŭ care era supt patronagiu unuĭ patrician. Azĭ, persoană care-șĭ încredințează interesele unuĭ avocat saŭ unuĭ medic. Mușteriŭ. vezi vasal.
Forme diferite ale cuvantului client: client-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CLIENT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLIENT:
CLIENT substantiv cumpărător, mușteriu, (învechit) tîrguitor. (client al unui magazin.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

client
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru client:
cliént substantiv masculin, plural cliénți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

client
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru client:
cliént substantiv masculin, plural cliénți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CLIENT'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL client
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului client dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
CLIÉNT clienttă clientți, clientte m.
Client, latina cliens, clientntis.
Cliént, clientă substantiv masculin și feminin [Atestat: ODOBESCU, S.
II, 19 / P: client / Plural: clientnți, cliente / Etimologie: franceza client, lat cliens, -ntis] 1 În Antichitatea romană Plebeu aflat sub protecția unui patrician.
Client al unui magazin.
Client al unui magazin.



GRAMATICA cuvântului client?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului client.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul client poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul client sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul client are forma: cliénți
VEZI PLURALUL pentru client la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE client?
Vezi cuvântul client desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul client?
[ cli-ent ]
Se pare că cuvântul client are două silabe



© 2024 qDictionar.com
});


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL client

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Molie-de-casă oniscus murarius?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
clauză a unui contract prin care cele două părți se angajează a supune arbitrilor eventualele contestații
președintele camerei lorzilor în anglia
prin muntenia prepeleac
afacere ahdel
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app