eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a aburi


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Aburi [ a-bu-ri ]
VEZI SINONIME PENTRU aburi PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a aburi în mai multe dicționare

Definițiile pentru a aburi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a aburi
Verbul: a aburi (forma la infinitiv)
A aburi conjugat la timpul prezent:
  • eu aburesc
  • tu aburești
  • el ea aburește
  • noi aburim
  • voi aburiți
  • ei ele aburesc
VEZI VERBUL a aburi CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ABURI:
ABURÍ, aburesc, verb IV.

1. reflexiv A se acoperi cu aburi (condensați în picături foarte fine). Fereastra se aburise iar, dar se făcea acum cenușie. DUMITRIU, B. forme 78.
       • tranzitiv Își luă ochelarii... îi aburi, îi șterset și-i puse. VLAHUȚĂ, O. A. III

10. figurat Pe cei mai mărunței [pești]... îi aburesc cu sare și-i usuc în cuptor. SADOVEANU, N. forme 30.
       • figurat (Despre ochi) A se umezi. Lui Mitrea i s-a aburit dintr-o dată negreața ochilor [de bucurie]. SADOVEANU, M. C. 66.

2. intranzitiv A scoate aburi. E o zi de primăvară timpurie. Pămîntul aburește sub picioare... Curînd-curînd, pe dezmorțită glie or să roiască tinere tractoare. DEȘLIU, N. 79. Apele aburesc somnoroase, vilele încep a-și deschide ferestrele. VLAHUȚĂ, O. A. III 33.
       • tranzitiv De-o săptămînă... zăpada se topise; mușcelele, acoperite d-o pojghiță verzuie, abureau un fum ce se-nălța alene. DELAVRANCEA, S. 51.
       • tranzitiv factitiv A venit... primăvara, curățind apele de sloi, aburind țarinile, înflorind pămîntul, întinerindu-l. SANDU-ALDEA, U. P. 178.

3. reflexiv figurat A se roși, a se aprinde la față din pricina căldurii sau a unei emoții. Parcă te-ai cam aburit la față, nu știu cum; ce zici, așa-i că-ți vine la socoteală? CREANGĂ, P. 163.

4. tranzitiv figurat, A atinge ușor (ca o suflare). Se simți aburit de o senzație dulce, ca și cum o mină caldă și mîngîietoare îi netezea fruntea. VLAHUȚA, O. A. 106.
♦ intranzitiv (Despre vînt) A adia ușor. Pe Moldova și pe codri stăteau grămezi mari, alburii de nouri și nici un vînt nu aburea. SADOVEANU, O. I 98. Luminile răsăritului se lămureau și vîntul obosit abia aburea. SADOVEANU, O. I 151.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



aburi
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aburi:
aburí [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. ianuarie 38v/l / prezentul indicativ: aburiresc / V: abori / Etimologie: din abur] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A(se) expune la aburi Si: abura (1-2). 3 verb tranzitiv: (despre materiale, obiecte etc.) A exala. 4 verb tranzitiv: (despre vânt) A adia. 5-6 verb tranzitiv, reflexiv: (Dom; fig; rar) A(se) îmbujora. 7 verb tranzitiv: (Arg) A induce în eroare prin cuvinte multe și abile Si: a abura (7), a ameți, a verb reflexiv:ăji. 8 verb reflexiv: (Pfm) A se ameți ușor Si: (pfm) a abura (8).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ABURI
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ABURI:
ABURÍ, aburesc, verb IV.

1. tranzitiv și reflexiv A (se) acoperi cu picături fine provenite din condensarea aburilor (1).

2. intranzitiv și tranzitiv A scoate aburi (1). Codrii aburesc ca după ploaie (VLAHUȚĂ).

3. reflexiv figurat A se aprinde la față; a se înroși.

4. tranzitiv figurat A atinge ușor (ca o suflare).
♦ intranzitiv (Despre vânt) A adia ușor.

– Din abur.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ABURI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ABURI:
ABURÍ, aburesc, verb IV

1. tranzitiv și reflexiv A (se) acoperi cu picături fine provenite din condensarea aburilor (1).

2. intranzitiv A scoate, a produce aburi (1).

3. reflexiv figurat (Rar) A se aprinde, a se înroși, a se îmbujora (la față).

4. tranzitiv figurat A atinge ușor (ca o suflare).
♦ intranzitiv (Rar; despre vânt) A adia.

– Din abur.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



ABURI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ABURI:
ABURÍ, aburesc, verb IV.

1. tranzitiv și reflexiv A (se) acoperi cu picături fine provenite din condensarea aburilor (1).

2. intranzitiv A scoate, a produce aburi (1).

3. reflexiv (Rar) A se aprinde, a se înroși, a se îmbujora (la față).

4. tranzitiv figurat A atinge ușor (ca o suflare).
♦ intranzitiv (Rar; despre vânt) A adia.

– Din abur.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

A ABURI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ABURI:
A ABURÍ a aburiésc

1. tranzitiv A face să se aburească.

2. intranzitiv

1) A scoate aburi. Câmpia a aburiește.

2) rar (despre vânt) A sufla lin; a adia. /Din abur
Forme diferite ale cuvantului a aburi: a aburiésc a aburi1.

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

aburi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aburi:
aburí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele aburésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea abureá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural abureáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

aburi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aburi:
aburí (a aburi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele aburésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea abureá; conjunctiv prezent 3 să abureáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

aburi
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru aburi:
aburi, aburesc vezi t. a minți, a păcăli
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

ABURI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ABURI:
ABURI verb a asuda. (Pereții se aburi.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A ABURI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ABURI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aburi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ianuarie 38v/l / prezentul indicativ: aburiresc / V: abori / Etimologie: din abur] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: Ase expune la aburi Si: abura 1-2.
A ABURÍ aburiésc 1.
Câmpia aburiește.
Aburí a aburi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele aburésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea abureá; conjunctiv prezent 3 să abureáscă.
Pereții se aburi.
Pereții se aburi.



GRAMATICA cuvântului ABURI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aburi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ABURI poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE aburi?
    Vezi cuvântul aburi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aburi?
    [ a-bu-ri ]
    Se pare că cuvântul aburi are trei silabe



    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ABURI

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Ulei eteric?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    a bate foarte tare pe cineva
    a pune pe cineva în încurcătură
    substanță uleioasă, volatilă, cu miros puternic, care se extrage din florile, fructele sau frunzele plantelor parfumate și care se folosește în industria parfumurilor și în cea alimentară
    a-i crea cuiva condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT










    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app