eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a ajunge ajung


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Ajunge [ a-jun-ge ]
VEZI SINONIME PENTRU ajunge PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului a ajunge ajung în mai multe dicționare

Definițiile pentru a ajunge ajung din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a ajunge
Verbul: a ajunge (forma la infinitiv)
A ajunge conjugat la timpul prezent:
  • eu ajung
  • tu ajungi
  • el ea ajunge
  • noi ajungem
  • voi ajungeți
  • ei ele ajung
VEZI VERBUL a ajunge CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












ajunge
   
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ajunge:
ajúnge [Atestat: COD. VOR. 86 / V: (reg) agiunge / prezentul indicativ: ajúng, pfs: ajunsei, (înv) ajunșu / Etimologie: moștenit din latinescul adjungo, -ngere, it aggiungere, franceza adjoindre] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) întâlni. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) atinge. 5-6 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig) A (se) înțelege. 7 verb tranzitiv: A prinde din urmă pe cineva. 8 verb tranzitiv: (Fig) A egala pe cineva. 9 verb tranzitiv: A nimeri pe cineva cu ceva. 10 verb tranzitiv: (Fig; c. indică neajunsuri) A da peste... 11 verb tranzitiv: (Pop; îe) Ce te-a ajuns? Ce ți s-a întâmplat? 12 verb tranzitiv: (Îe) A-I ajunge pe cineva zilele A-i fi trecut verb reflexiv:emea. 13 verb tranzitiv: (Reg; îe) A-l ajunge pe cineva anii de pe urmă A îmbătrâni. 14 verb tranzitiv: (Îae) A fi în pragul morții. 15-16 verb tranzitiv, reflexiv: (Pop; îe) A-l ajunge pe cineva băutura sau vinul A (se) îmbăta. 17 verb tranzitiv: (Înv, îe) A-L ajunge pe cineva judecata A fi condamnat. 18 verb tranzitiv: (Înv; îe) A-- ajunge pe cineva dajdia (sau birul) sau partea (de plată) A-i veni rândul la plată. 19 vi A sosi. 20 vi ( Pfm; îe) A ajunge la mal (sau la maidan) A scăpa de greutăți și a-și atinge scopul dorit. 21 vi (Pfm; îe) A ajunge din lac în puț A o păți mai rău. 22 vi (Pfm; îe) A ajunge pe drumuri sau la sapă de lemn ori (reg) la lulele sau la mucuri de țigări A sărăci. 23 vi (Pop; îe) A ajunge din pod în glod A decădea. 24 vi (Pop; îe) A ajunge deasupra nevoilor A ajunge la stare materială mulțumitoare. 25 vi (Pop; îe) A ajunge pe mâinile cuiva A fi la discreția cuiva. 26 vi (Reg; îe) A ajunge la aman A fi la mare strâmtoare. 27 vi (Pop; îe) A-i ajunge (cuiva) cuțitul la os (sau la ciolan) sau (focul la unghii ori mucul la deget) A ajunge la capătul puterilor. 28 vi (Îae; șîe) A ajuns funia la par A fi într-o situație desperată. 29 vi (Pop, îe) A ajunge treaba la... A evolua spre... 30 vi (Înv, îe) A ajunge în doaga morții A fi în pragul morții. 31 vi (Pfm, îe) A ajunge în doaga (sau mintea) copiilor A deveni senil. 32 vi (Pfm; îe) A ajunge departe A reuși. 33 vi (Pfm; îe) A ajuns funia la par A sosit ora prânzului. 34 vti A atinge. 35 vti (Pfm; în urări) A trăi mult și în fericire. 36 vti (Pfm; în imprecații) A trăi puțin și cu multe necazuri. 37 vi (despre prețuri) A atinge un anumit nivel (mare sau mic). 38-39 vi A reuși să atingă ceva situat (sus sau) departe. 40 vi (Înv) A umbla mult într-un anumit scop. 41 vi (Înv; îe) A ajunge cu clevetiri A țese intrigi. 42 vi A deveni. 43 vi (Îe) A ajunge cal de poștă A munci fără odihnă. 44 vi (Reg; îe) A ajunge slugă la dârloagă A asculta de ordinele cuiva care îți este inferior ca rang sau pregătire. 45 vi (Reg; îe) A ajunge de izbeliște A ajunge în voia soartei. 46 vi (Îe) A ajunge rău A decădea. 47 vi (îe) A ajunge bine (sau repede) A parveni. 48 vi (În imprecații) A avea parte numai de lucruri rele și de nenorociri. 49 (În urări) A avea parte numai de lucruri bune și de fericire. 50 vi (Înv) A valora. 51 vi (Înv) A fi în stare. 52 vi A fi în cantitate suficientă. 53 verb tranzitiv: Ajunge! (și ajungă!) Destul! 54 verb tranzitiv: (înv; îe) A-l ajunge pe cineva mintea (sau capul) A ști ce este de făcut. 55 verb tranzitiv: A trebui. 56 vti A atinge o limită de timp. 57 verb tranzitiv: (Fig; despre stări sufletești sau fizice) A cuprinde. 58 vi A se întinde până la... 59 vi (Îe) A nu-i ajunge (cuiva nici) cu prăjina la nas A fi înfumurat. 60 vi A realiza. 61 vti A fi în situația de a...
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



A AJUNGE ajung 1.
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A AJUNGE ajung 1.:
A AJÚNGE ajúng

1. intranzitiv

I.

1) A fi într-un anumit loc după parcurgerea unei distanțe; a sosi; a veni. a ajunge ajung 1. la serviciu. a ajunge ajung 1. la gară.
       • A-i a ajunge ajung 1. cuiva cuțitul la os a nu mai putea răbda o stare de lucruri. a ajunge ajung 1. departe a obține multe succese în viață. a ajunge ajung 1. la mal (sau la liman) a atinge scopul dorit, înfruntând multe greutăți.

2) A atinge o limită în timp. a ajunge ajung 1. până la iarnă. a ajunge ajung 1. la bătrânețe.

3) A atinge un anumit nivel. Temperatura ajunge până la 300 sub zero.

4) A se răspândi, venind de departe; a parveni.

5) A fi în cantitate suficientă. Ajunge umezeală pentru grâne.

6) A începe să fie; a deveni. a ajunge ajung 1. actor.

7) deprindere A obține pe căi necinstite o situație materială nemeritată; a se căpătui; a parveni.
       • a ajunge ajung 1. de râsul lumii a se face de batjocură. a ajunge ajung 1. de pomină a-și face reputație proastă. a ajunge ajung 1. la sapă de lemn a sărăci complet. a ajunge ajung 1. pe drumuri a) a pierde orice sursă de existență; b) a rămâne fără adăpost; c) a rămâne orfan. a ajunge ajung 1. pe mâinile cuiva a ajunge la discreția cuiva.

II. (împreună cu unele substantive precedate de prepoziția la formează locuțiuni verbale având sensul substantivului cu care se îmbină): a ajunge ajung 1. la concluzia a conchide. a ajunge ajung 1. la convingerea a se convinge.

2. tranzitiv

1) (ființe, mijloace de transport) A prinde venind din urmă.

2) (obiecte sau ființe situate sus departe) A reuși să atingă (întinzându-se).

3) figurat A aduce la același nivel; a egala.

4) A traduce în viață; a transforma în fapt. A-și a ajunge ajung 1. scopul.

5) figurat (despre sentimente, senzații, stări etc.) A cuprinde pe de-a întregul; a răzbi; a pătrunde.
       • A-l a ajunge ajung 1. mintea (sau capul) a se pricepe. /<lat. adjungere

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

AJUNGE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AJUNGE:
AJÚNGE, ajúng, verb III.

I.

1. intranzitiv A se afla într-un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi.
       • Expresia: A ajunge departe = a răzbi prin greutăți și a atinge scopul dorit. A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată.
♦ intranzitiv și tranzitiv A atinge (o limită în timp), a apuca (o anumită verb reflexiv:eme).

2. tranzitiv A întâlni, venind din urmă, o ființă sau un vehicul în mișcare; a prinde din urmă.
       • Expresia: A-l ajunge pe cineva zilele = a îmbătrâni.
♦ figurat A egala pe cineva.

3. tranzitiv A nimeri, a lovi pe cineva sau ceva.
♦ figurat (Despre un neajuns) A da peste...
♦ figurat (Despre o stare sufletească) A cuprinde, a răzbi.

4. intranzitiv A se întinde până la...; a atinge.
♦ A reuși să atingă ceva situat sus sau departe.
       • Expresia: A nu-i ajunge (cuiva nici) cu prăjina la nas, se zice despre un om înfumurat.

5. intranzitiv (Despre prețuri; prin extensie despre mărfuri) A atinge un anumit nivel.

II.

1. reflexiv A se întâlni, a se împreuna, a se uni.
♦ figurat A se înțelege, a se învoi.

2. intranzitiv A realiza, a împlini. A ajunge la un rezultat.
♦ intranzitiv și tranzitiv A fi în situația de a...

3. intranzitiv A deveni.
       • Expresia: A ajunge rău = a decădea. A ajunge bine = a dobândi succese; a reuși, a izbuti. A ajunge pe mâinile cuiva = a fi la discreția cuiva.
♦ intranzitiv și reflexiv (peiorativ) A parveni.

III. intranzitiv și reflexiv A fi în cantitate suficientă.
       • Expresia: (tranzitiv) A-l ajunge (pe cineva) mintea (sau capul) = a se pricepe, a ști ce e de făcut.

– latina adjungere „a uni, a lipi”.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AJUNGE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AJUNGE:
AJUNGE verb

1. a sosi, a veni, (învechit) a merge, (grecism învechit) a proftaxi. (A ajunge la timp.)

2. a sosi, (livresc) a parveni. (Nu ți-a ajunge încă scrisoarea mea?)

3. a apuca, a prinde. (Se grăbește să ajunge trenul.)

4. a prinde, (învechit și popular) a sosi, (prin Olt.) a scurta. (Mergeți, vă ajunge eu din urmă.)

5. a se întinde, a merge. (Cîmpia ajunge pînă la poalele dealului.)

6. a da, a ieși. (Drumul ajunge în sat.)

7. a-i veni, (regional) a-i bate. (Iarba îi ajunge pînă la mijloc.)

8. a răzbate, a răzbi, a străbate. (Strigătul ajunge până la el.)

9. a apuca, a prinde, a surprinde. (Ploaia i-a ajunge în cîmp.)

10. a atinge, a izbi, a lovi, a nimeri, a ochi, a pocni, (popular) a păli, a picni, (regional) a tîlni, (Transilvania) a tălăli. (Glonțul ajunge iepurele.)

11. a deveni, (învechit) a încăpea, a purcede, a sosi. (A ajunge domn, vornic.)

12. a veni, (regional) a scăpa. (ajunge la putere.)

13. a deveni, a ieși. (A ajunge doctor.)

14. a(-și) atinge, a(-și) îndeplini, a(-și) înfăptui, a(-și) realiza. (Și-a ajunge scopul.)

15. a parveni, (învechit) a prinveni. (A ajunge să priceapă mai exact cele întîmplate.) 16. a egala. (L-a ajunge la scor.) 17. a intra, a încăpea. (Ceva a ajunge pe mîna lui.) 18. a ține. (Alimentele ne vor ajunge două luni.) 19. a se căpătui, a se chivernisi, a se îmbogăți, a se înavuți, a se înstări, a parveni, a se pricopsi. (S-a ajunge prin mijloace necinstite.) 20. a(-l) birui, a(-l) copleși, a(-l) covîrși, a(-l) cuprinde, a(-l) înfrînge, a(-l) învinge, a(-l) podidi, a(-l) prinde, a(-l) răzbi, a(-l) toropi, (învechit) a(-l) preacovîrși, (figurat) a(-l) doborî, a(-l) lovi. (L-a ajunge oboseala.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



ajunge
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ajunge:
ajúnge (ajúng, ajúns), verb –

1. (reflexiv) A coincide, a avea aceleași păreri. –

2. A întîlni, venind din urmă (sens spațial). –

3. A atinge o limită în timp (sens temporal). –

4. A atinge un punct determinat. –

5. A deveni, a ajunge. –

6. A deveni ceva, sau cineva. –

7. A fi de-ajuns, suficient. –

8. (reflexiv) A se mulțumi cu ceva, a se descurca. –

9. (reflexiv) A se pune la zi.

– Mr. ağung (ağumsu, ağunită), megl. jung (jungiri). latina adiūngĕre (Pușcariu 50; Candrea-Dens., 33; REW 171; DAR); conform italiana aggiungere, aggiugnere, vezi prov. ajonher, vezi limba franceza ajoindre, (adjoindre), spaniolă (adjungir).

– derivat ajungător, adjectiv (suficient, destul); ajuns, adjectiv (care s-a îmbogățit, bogat); ajuns, substantiv neutru (ajungere; suficiență); neajuns, substantiv neutru (inconvenient, defect; pagubă, detriment).
Forme diferite ale cuvantului ajunge: ajúng ajúns

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

AJUNGE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AJUNGE:
AJUNGE interjecție atît!, basta!, destul!, gata!, isprăvește!, încetează!, punct!, sfîrșește!, stai!, stop!, termină!, (regional) halt!, (familial șl peiorativ) ho!
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

AJUNGE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru AJUNGE:
AJÚNGE interjecție atât!, basta!, destul!, gata!, isprăvește!, încetează, punct!, sfârșește!, stai!, stop!, termină!, (regional) halt, (familial și peiorativ) ho!
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

ajunge
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ajunge:
ajúnge (a ajunge) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ajúng, persoana întâi plural: noi ajúngem, imperfect persoana a treia singular: el / ea ajungeá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu ajunséi, persoana întâi plural: noi ajúnserăm; participiu ajúns
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ajunge
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ajunge:
ajúnge verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ajúng, persoana întâi plural: noi ajúngem, imperfect persoana a treia singular: el / ea ajungeá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu ajunséi, persoana întâi plural: noi ajúnserăm; participiu ajúns
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ajunge
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ajunge:
ajunge, ajung vezi r. a accede la o poziție socială superioară originii, a parveni
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

AJUNGE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru AJUNGE:
AJÚNGE verb vezi conveni, înțelege, învoi.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

ajunge
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ajunge:
ajunge verb vezi CONVENI. ÎNȚELEGE. ÎNVOI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A AJUNGE AJUNG'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ajunge
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ajunge dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
11 verb tranzitiv: Pop; îe Ce te-a ajuns? Ce ți s-a întâmplat? 12 verb tranzitiv: Îe A-I ajunge pe cineva zilele A-i fi trecut verb reflexiv:emea.
13 verb tranzitiv: Reg; îe A-l ajunge pe cineva anii de pe urmă A îmbătrâni.
15-16 verb tranzitiv, reflexiv: Pop; îe A-l ajunge pe cineva băutura sau vinul A se îmbăta.
17 verb tranzitiv: Înv, îe A-L ajunge pe cineva judecata A fi condamnat.
18 verb tranzitiv: Înv; îe A-- ajunge pe cineva dajdia sau birul sau partea de plată A-i veni rândul la plată.
20 vi Pfm; îe A ajunge la mal sau la maidan A scăpa de greutăți și a-și atinge scopul dorit.
21 vi Pfm; îe A ajunge din lac în puț A o păți mai rău.
22 vi Pfm; îe A ajunge pe drumuri sau la sapă de lemn ori reg la lulele sau la mucuri de țigări A sărăci.
23 vi Pop; îe A ajunge din pod în glod A decădea.
24 vi Pop; îe A ajunge deasupra nevoilor A ajunge la stare materială mulțumitoare.
25 vi Pop; îe A ajunge pe mâinile cuiva A fi la discreția cuiva.
26 vi Reg; îe A ajunge la aman A fi la mare strâmtoare.
27 vi Pop; îe A-i ajunge cuiva cuțitul la os sau la ciolan sau focul la unghii ori mucul la deget A ajunge la capătul puterilor.
29 vi Pop, îe A ajunge treaba la.
30 vi Înv, îe A ajunge în doaga morții A fi în pragul morții.
31 vi Pfm, îe A ajunge în doaga sau mintea copiilor A deveni senil.
32 vi Pfm; îe A ajunge departe A reuși.
41 vi Înv; îe A ajunge cu clevetiri A țese intrigi.
43 vi Îe A ajunge cal de poștă A munci fără odihnă.
44 vi Reg; îe A ajunge slugă la dârloagă A asculta de ordinele cuiva care îți este inferior ca rang sau pregătire.
45 vi Reg; îe A ajunge de izbeliște A ajunge în voia soartei.
46 vi Îe A ajunge rău A decădea.
47 vi îe A ajunge bine sau repede A parveni.
53 verb tranzitiv: Ajunge! și ajungă! Destul! 54 verb tranzitiv: înv; îe A-l ajunge pe cineva mintea sau capul A ști ce este de făcut.
59 vi Îe A nu-i ajunge cuiva nici cu prăjina la nas A fi înfumurat.
Ajunge la serviciu.
Ajunge la gară.
       • A-i ajunge cuiva cuțitul la os a nu mai putea răbda o stare de lucruri.
Ajunge departe a obține multe succese în viață.
Ajunge la mal sau la liman a atinge scopul dorit, înfruntând multe greutăți.
Ajunge până la iarnă.
Ajunge la bătrânețe.
Ajunge actor.
       • ajunge de râsul lumii a se face de batjocură.
Ajunge de pomină a-și face reputație proastă.
Ajunge la sapă de lemn a sărăci complet.
Ajunge pe drumuri a a pierde orice sursă de existență; b a rămâne fără adăpost; c a rămâne orfan.
Ajunge pe mâinile cuiva a ajunge la discreția cuiva.
împreună cu unele substantive precedate de prepoziția la formează locuțiuni verbale având sensul substantivului cu care se îmbină: ajunge la concluzia a conchide.
Ajunge la convingerea a se convinge.
A-și ajunge scopul.
       • A-l ajunge mintea sau capul a se pricepe.
A ajunge la timp.
Nu ți-a ajunge încă scrisoarea mea? 3.
Se grăbește să ajunge trenul.
Mergeți, vă ajunge eu din urmă.
Cîmpia ajunge pînă la poalele dealului.
Drumul ajunge în sat.
Iarba îi ajunge pînă la mijloc.
Strigătul ajunge până la el.
Ploaia i-a ajunge în cîmp.
Glonțul ajunge iepurele.
A ajunge domn, vornic.
Ajunge la putere.
A ajunge doctor.
Și-a ajunge scopul.
A ajunge să priceapă mai exact cele întîmplate.
L-a ajunge la scor.
Ceva a ajunge pe mîna lui.
Alimentele ne vor ajunge două luni.
S-a ajunge prin mijloace necinstite.
L-a ajunge oboseala.
A ajunge la timp.
Se grăbește să ajunge trenul.
Mergeți, vă ajunge din urmă.
Drumul ajunge în sat.
Iarba îi ajunge până la mijloc.
Strigătul ajunge până la el.
Glonțul ajunge iepurele.
A ajunge domn, vornic.
A ajunge doctor.
Și-a ajunge scopul.
A ajunge să priceapă mai exact cele întâmplate.
Bunurile au ajunge pe mâna lui.
Alimentele ne vor ajunge două luni.
Ajúnge a ajunge verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ajúng, persoana întâi plural: noi ajúngem, imperfect persoana a treia singular: el / ea ajungeá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu ajunséi, persoana întâi plural: noi ajúnserăm; participiu ajúns.

GRAMATICA cuvântului ajunge?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ajunge.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ajunge poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ajunge sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE ajunge?
Vezi cuvântul ajunge desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ajunge?
[ a-jun-ge ]
Se pare că cuvântul ajunge are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL ajunge
Inţelegi mai uşor cuvântul ajunge dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A ajunge departe = a răzbi prin greutăți și a atinge scopul dorit
A sau a-i ajunge cuiva cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată
A-l ajunge pe cineva zilele = a îmbătrâni
A ajunge rău = a decădea
A ajunge bine = a dobândi succese; a reuși, a izbuti
A ajunge pe mâinile cuiva = a fi la discreția cuiva
tranzitiv A-l ajunge pe cineva mintea sau capul = a se pricepe, a ști ce e de făcut



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ajunge

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și scoate sau a-și arăta ghearele?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
metal prețios, vezi prețios
a se prezenta sau a fi chemat în fața unui superior pentru a-și susține o doleanță sau a răspunde pentru o greșeală săvârșită
a-și arăta fondul ascuns și rău al firii
specie de mesteacăn, arbust înalt până la un metru, care crește în regiunile alpine betula humilis
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?