eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a apartine apartin


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Aparţine [ a-par-ţi-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU aparţine PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a apartine apartin în mai multe dicționare

Definițiile pentru a apartine apartin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a aparține
Verbul: a aparține (forma la infinitiv)
A aparține conjugat la timpul prezent:
  • eu aparțin
  • tu aparții
  • el ea aparține
  • noi aparținem
  • voi aparțineți
  • ei ele aparțin
VEZI VERBUL a aparține CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru APARȚINE:
APARȚÍNE, aparțín, verb

III. intranzitiv (Construit cu dativul) A ține de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva, a fi al cuiva. Pămîntul în Republica Populară Romînă aparține celor ce-l muncesc. CONST. R.P.R.

11.
♦ A face parte dintr-o clasă, dintr-o organizație etc.

– Prez industrie persoană persoana întâi singular: eu și: (nerecomandabil) aparțiu.

– Variantă: aparțineá verb

II.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

APARȚINE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru APARȚINE:
APARȚÍNE verb

III. intr. A ține de cineva sau ceva; a fi în posesiunea, în proprietatea cuiva.
♦ A ține de, a face parte (dintr-o familie, dintr-o organizație etc.). [P.i. aparțin. / < limba franceza appartenir, după ține].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

APARȚINE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru APARȚINE:
APARȚÍNE, aparțín, verb

III. intranzitiv A ține, a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva.
♦ A face parte dintr-o anumită clasă, dintr-o anumită organizație etc.

– Din limba franceza appartenir (după ține).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

APARȚINE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru APARȚINE:
APARȚÍNE, aparțin, verb

III. intranzitiv A ține, a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva.
♦ A face parte dintr-o anumită clasă, dintr-o anumită organizație etc.

– Din limba franceza appartenir (după ține).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

aparține
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aparține:
aparțíne vi [Atestat: HASDEU,

I. C. 3 / prezentul indicativ: aparțín, (înv) -țiu / Etimologie: franceza appartenir] 1 A ține de cineva sau de ceva. 2 A fi proprietatea cuiva. 3 (Fig) A se cuveni. 4 A fi în sarcina cuiva. 5 A face parte din...

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

A APARȚINE aparțin
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A APARȚINE aparțin:
A APARȚÍNE aparțín intranzitiv

1) A fi al cuiva în virtutea unui drept.

2) A face parte dintr-un întreg. Aparține unei familii de intelectuali.

3) A constitui drept apanaj; a fi propriu. /<fr. appartenir

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

APARȚINE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru APARȚINE:
APARȚÍNE, aparțín, verb

III. intranzitiv A ține de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva.
♦ A face parte dintr-o clasă, dintr-o organizație etc.

– în franceză appartenir (după ține).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

aparține
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aparține:
aparțíne (a apartine) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele aparțín, persoana a doua singular: tu aparțíi, persoana întâi plural: noi aparțínem, persoana a doua plural: voi aparțíneți; conjunctiv prezent 3 să aparțínă; gerunziu aparținấnd; participiu aparținút
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

aparține
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aparține:
aparțíne verb, industrie indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele aparțín, persoana întâi plural: noi aparțínem; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural aparțínă; gerunziu aparținând; participiu aparținút
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

aparține
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru aparține:
aparține vezi

1. a fi proprietatea cuiva: această casă îmi aparține;

2. a face parte din: el aparține magistraturei.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

APARȚINE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru APARȚINE:
APARȚÍNE verb intr. a ține de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva; a face parte (din). (după limba franceza appartenir)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

APARȚINE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru APARȚINE:
APARȚINE verb a depinde, a ține. (Trustul apartine de minister.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A APARTINE APARTIN'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL APARȚINE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aparţine dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Aparțíne a aparȚine verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele aparțín, persoana a doua singular: tu aparțíi, persoana întâi plural: noi aparțínem, persoana a doua plural: voi aparțíneți; conjunctiv prezent 3 să aparțínă; gerunziu aparținấnd; participiu aparținút.
Trustul aparȚine de minister.
Trustul aparȚine de minister.

GRAMATICA cuvântului APARȚINE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aparţine.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul APARȚINE poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE aparţine?
    Vezi cuvântul aparţine desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aparţine?
    [ a-par-ţi-ne ]
    Se pare că cuvântul aparţine are patru silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL APARȚINE

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: ♦ adjectival; în sintagma roșu cardinal?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    arbust mic, cu ramurile colțuroase, cu frunzele puțin încovoiate și obtuze, cu flori galbene, plăcut mirositoare, cultivat uneori ca plantă decorativă jasminum fretticans
    noapte de iarnă care se întâlnește în regiunile situate dincolo de cercul polar și care poate dura până la o jumătate de an
    roșu purpuriu
    a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app