eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a bancruta


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Bancrută [ ban-cru-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU bancrută PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a bancruta în mai multe dicționare

Definițiile pentru a bancruta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a bancruta
Verbul: a bancruta (forma la infinitiv)
A bancruta conjugat la timpul prezent:
  • eu bancrutez
  • tu bancrutezi
  • el ea bancrutează
  • noi bancrutăm
  • voi bancrutați
  • ei ele bancrutează
VEZI VERBUL a bancruta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bancrută:
bancrútă substantiv feminin [Atestat: MAIORESCU, despre I, 488 / V: (reg) crot sn, (înv) -cărú- / Plural: bancrutate / Etimologie: franceza banqueroute] 1 Faliment (însoțit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor) prin proasta administrare sau prin operațiuni frauduloase. 2 (Îs) -simplă Bancrută (1) pricinuită de proasta gestiune și considerată ca delict. 3 (Îs) - frauduloasă Bancrută (1) pricinuită de fraudă și considerată drept crimă.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BANCRUTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BANCRUTĂ:
BANCRÚTĂ bancrutae forme economie Stare a unui debitor care nu-și poate plăti datoriile sau nu-și poate respecta angajamentele; faliment. bancruta simplă.
       • bancruta frauduloasă bancrută datorată unei gestionări incorecte. [silabe banc-ru-] /<fr. banqueroute, germana Bankrotte
Forme diferite ale cuvantului bancruta: bancrutae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BANCRUTĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BANCRUTĂ:
BANCRÚTĂ, (rar) bancrute, substantiv feminin (În orînduirea capitalistă) Situația unui comerciant falit, care s-a făcur vinovat de rea administrație sau de fraudă în dauna* creditorilor. Bancruta este o infracțiune penală. Bancrută frauduloasă.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BANCRUTĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BANCRUTĂ:
BANCRÚTĂ substantiv feminin Situație a unui comerciant falit, vinovat de rea administrare sau de fraudă; faliment. [< limba franceza banqueroute, conform germana Bankrott, italiana bancarotta < banco

– bancă, rotto

– rupt].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

BANCRUTĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BANCRUTĂ:
BANCRÚTĂ, bancrute, substantiv feminin (În orânduirea capitalistă) Situație a unui comerciant falit, care s-a făcut vinovat de rea administrație sau de fraudă în dauna creditorilor.

– în franceză banqueroute.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BANCRUTĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BANCRUTĂ:
BANCRÚTĂ, bancrute, substantiv feminin Situație de insolvabilitate a unei firme (întreprinderi); faliment al unei firme vinovată de agravarea situației creditorilor săi; crah.

– Din limba franceza banqueroute.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BANCRUTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BANCRUTĂ:
BANCRUTĂ substantiv (finanțe) crah, faliment, (învechit și regional) selamet, (învechit) mofluz, mofluzenie, mofluzie, mofluzlîc, (învechit, în Transilvania) cridă. (bancruta unei mari întreprinderi capitaliste.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

BANCRUTĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BANCRUTĂ:
BANCRÚTĂ substantiv feminin situație a unui comerciant falit, vinovat de rea administrare sau de fraudă; faliment. (< limba franceza banqueroute, italiana bancarotta)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

BANCRUTĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BANCRUTĂ:
BANCRÚTĂ, bancrute, substantiv feminin Faliment însoțit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor; crah.

– Din limba franceza banqueroute.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

A BANCRUTA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A BANCRUTA:
A BANCRUTÁ a bancrutaéz intranzitiv A suferi o bancrută; a da faliment. [silabe banc-ru-] /<germ. bankrottieren
Forme diferite ale cuvantului a bancruta: a bancrutaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

bancruta
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bancruta:
bancrutá vi [Atestat: DA / V: (reg) -cro- / prezentul indicativ: bancrutatéz / Etimologie: ger Banknottieren] A da faliment.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

bancruta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bancruta:
bancrutá verb (silabe mf. banc-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu bancrutéz, persoana a treia singular: el / ea și plural bancruteáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

BANCRUTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BANCRUTA:
BANCRUTÁ, bancrutez, verb

I. intranzitiv (Rar.) A da faliment.

– Din germana bankrottieren.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BANCRUTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BANCRUTA:
BANCRUTÁ, bancrutez, verb

I. intranzitiv A da faliment.

– Din germana bankrottieren.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BANCRUTA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BANCRUTA:
BANCRUTÁ verb

I. intr. A da faliment. [conform germana bankrottieren].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

BANCRUTA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BANCRUTA:
BANCRUTÁ verb intr. a da faliment. (< germana bankrottieren)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

BANCRUTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BANCRUTA:
BANCRUTA verb (finanțe) (învechit) a mofluza. (Negustorul a bancruta.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

bancrută
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bancrută:
bancrútă substantiv feminin, genitiv dativ articulat bancrútei; plural bancrúte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

bancruta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bancruta:
bancrutá (a bancruta) (rar) verb, indicativ prezent 3 bancruteáză
Forme diferite ale cuvantului bancruta: bancrutaa bancruta

Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

bancrută
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bancrută:
bancrútă substantiv feminin (silabe mf. banc-), plural bancrúte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

bancrută
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bancrută:
bancrută forme faliment (= limba franceza banqueroute).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BANCRUTĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BANCRUTĂ:
BANCRÚTĂ substantiv verbal faliment.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A BANCRUTA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BANCRUTĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bancrută dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Bancrútă substantiv feminin [Atestat: MAIORESCU, despre I, 488 / V: reg crot sn, înv -cărú- / Plural: bancrutĂte / Etimologie: franceza banqueroute] 1 Faliment însoțit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor prin proasta administrare sau prin operațiuni frauduloase.
BANCRÚTĂ bancrutĂe forme economie Stare a unui debitor care nu-și poate plăti datoriile sau nu-și poate respecta angajamentele; faliment.
BancrutĂ simplă.
       • bancrutĂ frauduloasă bancrută datorată unei gestionări incorecte.
BancrutĂ unei mari întreprinderi capitaliste.
A BANCRUTÁ bancrutĂéz intranzitiv A suferi o bancrută; a da faliment.
Bancrutá vi [Atestat: DA / V: reg -cro- / prezentul indicativ: bancrutĂtéz / Etimologie: ger Banknottieren] A da faliment.
Negustorul a bancrutĂ.
Bancrutá a bancrutĂ rar verb, indicativ prezent 3 bancruteáză.

GRAMATICA cuvântului BANCRUTĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bancrută.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BANCRUTĂ poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul BANCRUTĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul bancruta se conjugă: ei ele bancruteáză
  • group icon La plural substantivul bancrută are forma: bancrúte

CUM DESPART ÎN SILABE bancrută?
Vezi cuvântul bancrută desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bancrută?
[ ban-cru-tă ]
Se pare că cuvântul bancrută are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL BANCRUTĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Tranzitiv a-i dezlega sau, reflexiv, a i se dezlega cuiva limba?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
hipoazotidă; bioxid de carbon
regiune a spațiului cosmic situată la peste 160 km de supr
a face pe cineva sau a începe singur să vorbească, să se destăinuiască
dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor și informațiilor în minicalculatoare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app