 | as |
|
| Beșteli [ beș-te-li ] VEZI SINONIME PENTRU beșteli PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a besteli în mai multe dicționareDefinițiile pentru a besteli din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a beșteli (forma la infinitiv) A beșteli conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru beșteli: beștelí, beștelesc, verb tranzitiv – (regional) 1. A mustra, a certa, a dojeni, a critica 2. A insulta, a face de ocară. – Et. nec. (MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BEȘTELI: BEȘTELÍ, beștelesc, verb IV. tranzitiv (familial) A face pe cineva de ocară, a certa pe cineva folosind ocări, insulte. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BEȘTELI: BEȘTELÍ, beștelesc, verb IV. tranzitiv (familial) A face pe cineva de ocară, a mustra pe cineva cu ocări, cu insulte. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru beșteli: beștelí (a besteli) (familial) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele beștelésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea beșteleá; conjunctiv prezent 3 să beșteleáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru beșteli: beștelí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele beștelésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea beșteleá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural beșteleáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BEȘTELI: BEȘTELÍ, beștelesc, verb IV. tranzitiv (Familiar) A mustra cu cuvinte grele și de ocară, a face de ocară. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A BEȘTELI: A BEȘTELÍ a besteliésc tranzitiv fam. A trata cu vorbe ofensatoare; a batjocori; a dezonora. /Orig. nec. Forme diferite ale cuvantului a besteli: a besteliésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru beșteli: beștelí verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: PAMFILE, J. II / prezentul indicativ: bestelilesc / Etimologie: nct] 1-2 (Pfm) A (se) face de ocară. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BEȘTELI: BEȘTELÍ, beștelesc, verb IV. tranzitiv (familial) A mustra pe cineva îndelung. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru beșteli: beșteli verb vezi ADMONESTA. CERTA. DĂSCĂLI. DOJENI. MORALIZA. MUSTRA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru beșteli: beșteli verb vezi ADMONESTA. CERTA. DĂSCĂLI. DOJENI. MORALIZA. MUSTRA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A beșteli: A beșteli ≠ a făli, a lăuda Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A BESTELI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A beșteli Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a beșteli dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Beștelí a a beșteli familial verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele beștelésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea beșteleá; conjunctiv prezent 3 să beșteleáscă. A BEȘTELÍ a beșteliésc tranzitiv fam. II / prezentul indicativ: a beștelilesc / Etimologie: nct] 1-2 Pfm A se face de ocară. |
GRAMATICA cuvântului A beșteli? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a beșteli. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A beșteli poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE beșteli? Vezi cuvântul beșteli desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul beșteli?[ beș-te-li ] Se pare că cuvântul beșteli are trei silabe |