eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a carbura


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Carbură [ car-bu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU carbură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a carbura în mai multe dicționare

Definițiile pentru a carbura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a carbura
Verbul: a carbura (forma la infinitiv)
A carbura conjugat la timpul prezent:
  • eu carburez
  • tu carburezi
  • el ea carburează
  • noi carburăm
  • voi carburați
  • ei ele carburează
VEZI VERBUL a carbura CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CARBURĂ:
CARBÚRĂ, carburi, substantiv feminin Substanță rezultată din combinarea carbonului cu un metal sau cu unele metaloide.
       • Carbură de calciu = carbid. Carbură de siliciu = carborundum.

– Din limba franceza carbure.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CARBURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CARBURĂ:
CARBÚRĂ carburai forme Compus al carbonului cu un metal sau cu unele metaloide.
       • carbura de calciu combinație a carbonului cu calciul, care în reacție cu apa dă acetilena; carbid. /<fr. carbure
Forme diferite ale cuvantului carbura: carburai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

carbură
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carbură:
carbúră substantiv feminin [Atestat: MURGOCl, SĂM. VI, 387 / Plural: carburari / Etimologie: franceza carbure] 1 Substanță rezultată din combinarea carbonului cu un metal sau cu unele metaloide. 2 (Îs) carbura de calciu Carbid.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CARBURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CARBURĂ:
CARBÚRĂ, carburi, substantiv feminin Substanță rezultată din combinarea carbonului cu un metal sau cu unele metaloide.
       • Carbură de calciu = carbid.

– Din limba franceza carbure.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

A CARBURA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CARBURA:
A CARBURÁ a carburaéz tranzitiv

1) (fier sau aliaje feroase) A trata cu carbon (în vederea preparării oțelului).

2) (carburanți) A amesteca cu aer. /Din carbură
Forme diferite ale cuvantului a carbura: a carburaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

carbura
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carbura:
carbura verb tranzitiv: [Atestat: IOANOVICI, tehnică 38 / prezentul indicativ: carburaréz / Etimologie: carbură] A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CARBURĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CARBURĂ:
CARBÚRĂ, carburi, substantiv feminin Corp, substanță rezultată din combinarea carbonului cu un metal sau cu unele metaloide.

– în franceză carbure.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CARBURA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CARBURA:
CARBURÁ, carburez, verb

I. tranzitiv A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită.

– Din carbură.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CARBURA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CARBURA:
CARBURÁ, carburez, verb

I. tranzitiv A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită.

– Din carbură.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CARBURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CARBURA:
CARBURÁ, carburez, verb

I. tranzitiv A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită.

– Din carbură.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CARBURĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CARBURĂ:
CARBÚRĂ substantiv feminin compus al carbonului cu un metal sau cu unele metaloide.
carbura de calciu = carbid. (< limba franceza carbure)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

carbură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru carbură:
*carbúră forme, plural ĭ (despre latina carbo, cărbune). chimie Combinațiune de cărbune cu un corp simplu: carbură de fer.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CARBURA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CARBURA:
CARBURÁ, carburez, verb

I. tranzitiv (tehnică) A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CARBURA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CARBURA:
CARBURÁ verb

I. trecut A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros topit. [< limba franceza carburer].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CARBURA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CARBURA:
CARBURÁ verb trecut a introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros topit. (< limba franceza carburer)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CARBURĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CARBURĂ:
CARBÚRĂ, carburi, substantiv feminin Corp rezultat din combinarea carbonului cu un metalurgie Carbură de fier.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CARBURĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CARBURĂ:
CARBÚRĂ substantiv feminin Compus al carbonului cu un metal sau cu unele metaloide. [< limba franceza carbure].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CARBURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CARBURĂ:
CARBURĂ substantiv (chimie) carbură de calciu = carbid; carbură de siliciu = carborundum.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

carbura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru carbura:
carburá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu carburéz, persoana a treia singular: el / ea și plural carbureáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

carbură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru carbură:
carbură forme combinarea carbonului cu un corp simplu: carbură de fier.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

carbură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru carbură:
carbúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat carbúrii; plural carbúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

carbură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru carbură:
carbúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat carbúrii; plural carbúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

carbura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru carbura:
carburá (a carbura) verb, indicativ prezent 3 carbureáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A CARBURA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL carbura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului carbura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
CARBÚRĂ carburai forme Compus al carbonului cu un metal sau cu unele metaloide.
       • carbura de calciu combinație a carbonului cu calciul, care în reacție cu apa dă acetilena; carbid.
VI, 387 / Plural: carburari / Etimologie: franceza carbure] 1 Substanță rezultată din combinarea carbonului cu un metal sau cu unele metaloide.
2 Îs carbura de calciu Carbid.
A CARBURÁ carburaéz tranzitiv 1 fier sau aliaje feroase A trata cu carbon în vederea preparării oțelului.
Carbura verb tranzitiv: [Atestat: IOANOVICI, tehnică 38 / prezentul indicativ: carburaréz / Etimologie: carbură] A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită.
Carburá a carbura verb, indicativ prezent 3 carbureáză.

GRAMATICA cuvântului carbura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului carbura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul carbura poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul carbura sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul carbura se conjugă: ei ele carbureáză
  • group icon La plural substantivul carbură are forma: carbúri

CUM DESPART ÎN SILABE carbură?
Vezi cuvântul carbură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul carbură?
[ car-bu-ră ]
Se pare că cuvântul carbură are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL carbura
Inţelegi mai uşor cuvântul carbura dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Carbură de calciu = carbid
Carbură de siliciu = carborundum
Carbură de calciu = carbid
CARBÚRĂ substantiv chimie carbură de calciu vezi carbid; carbură de fier = cementită; carbură de siliciu vezi carborundum
♦ a carbura de calciu = carbid
CARBURĂ substantiv chimie carbură de calciu = carbid; carbură de siliciu = carborundum

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL carbura

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ♦ în credința creștină patimile mântuitorului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
afecțiune datorată unei secreții exagerate de hormon paratiroidian și caracterizată prin decalcifiere osoasă generalizată, fracturi multiple și depuneri de săruri de calciu în piele și în diverse organe inimă, rinichi etc
formă de conducere statală, realizată printr-o uniune personală între austria și ungaria 1867-1918, ca urmare a crizei politice și sociale, provocate de înfrângerea austriei în războiul cu prusia pentru hegemonie în rândul statelor germa
suferințele îndurate de isus cristos
persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale multe și temeinice
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app