eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a cataloga


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
A cataloga [ a ca-ta-lo-ga ]
VEZI SINONIME PENTRU a cataloga PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a cataloga în mai multe dicționare

Definițiile pentru a cataloga din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a cataloga
Verbul: a cataloga (forma la infinitiv)
A cataloga conjugat la timpul prezent:
  • eu cataloghez
  • tu cataloghezi
  • el ea cataloghează
  • noi catalogăm
  • voi catalogați
  • ei ele cataloghează
VEZI VERBUL a cataloga CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CATALOGA:
A CATALOGÁ a catalogaghéz tranzitiv

1) (cărți, tablouri etc.) A înregistra într-un catalog.

2) figurat (idei, fapte, evenimente) A număra sau a expune pe rând; a enumera; a înșira.

3) (persoane) A aprecia într-o manieră definitivă (incluzând într-o anumită categorie); a categorisi; a clasa. /<fr. cataloguer
Forme diferite ale cuvantului a cataloga: ghéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

cataloga
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cataloga:
cataloga verb tranzitiv: [Atestat: TEODOREANU, M. II, 71 / prezentul indicativ: catalogaghéz, (nob) catalogagéz / Etimologie: franceza cataloguer] 1 A înregistra într-un catalog (1) Si: a catalogiza. 2 (Pex) A enumera. 3 (Fig; dep) A considera pe cineva drept... Si: (fam) a categorisi.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CATALOGA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CATALOGA:
CATALOGÁ verb

I. trecut A înregistra într-un catalog (cărți, tablouri etc.); a întocmi un catalog.
♦ (figurat; deprindere) A considera pe cineva drept... [< limba franceza cataloguer].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CATALOGA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CATALOGA:
CATALOGÁ, cataloghez, verb

I. tranzitiv A înregistra într-un catalog; prin extensie a înșira.
♦ figurat (depreciativ) A socoti, a considera pe cineva drept...

– Din limba franceza cataloguer.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CATALOGA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CATALOGA:
CATALOGÁ, cataloghez, verb

I. tranzitiv A înregistra într-un catalog; prin extensie a înșira.
♦ figurat (depreciativ) A socoti, a considera pe cineva drept...

– în franceză cataloguer.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CATALOGA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CATALOGA:
CATALOGÁ, cataloghez, verb

I. tranzitiv A înregistra într-un catalog; prin extensie a înșira.
♦ (depreciativ) A socoti, a considera pe cineva drept...

– Din limba franceza cataloguer.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CATALOGA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CATALOGA:
CATALOGÁ verb trecut

1. a înregistra într-un catalog (cărți, tablouri etc.)

2. (figurat; deprindere) a considera (pe cineva) drept..., a eticheta. (< limba franceza cataloguer)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CATALOGA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CATALOGA:
CATALOGÁ, cataloghez, verb

I. tranzitiv A înregistra într-un catalog (cărțile unei biblioteci, obiectele expuse într-un muzeu etc.). vezi clasa.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

cataloga
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cataloga:
catalogá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu cataloghéz, persoana a treia singular: el / ea și plural catalogheáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cataloga
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cataloga:
catalogá (a cataloga) verb, indicativ prezent 3 catalogheáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A CATALOGA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cataloga
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cataloga dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A CATALOGÁ catalogaghéz tranzitiv 1 cărți, tablouri etc.
II, 71 / prezentul indicativ: catalogaghéz, nob catalogagéz / Etimologie: franceza cataloguer] 1 A înregistra într-un catalog 1 Si: a catalogiza.
Catalogá a cataloga verb, indicativ prezent 3 catalogheáză.

GRAMATICA cuvântului cataloga?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cataloga.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cataloga poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul cataloga se conjugă: ei ele catalogheáză

CUM DESPART ÎN SILABE a cataloga?
Vezi cuvântul a cataloga desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul a cataloga?
[ a ca-ta-lo-ga ]
Se pare că cuvântul a cataloga are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Altîncotro adverb rar, în expresie a nu avea face altîncotro?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi nerăbdător, a nu-și găsi astâmpăr
amestec de acid clorhidric și acid azotic, care are proprietatea de a ataca metalele nobile
a nu putea să facă altfel
cameră care se închiriază cu mobila proprietarului
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app