eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a coincide


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Coincide [ co-in-ci-de ]
VEZI SINONIME PENTRU coincide PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a coincide în mai multe dicționare

Definițiile pentru a coincide din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a coincide
Verbul: a coincide (forma la infinitiv)
A coincide conjugat la timpul prezent:
  • eu coincid
  • tu coincizi
  • el ea coincide
  • noi coincidem
  • voi coincideți
  • ei ele coincid
VEZI VERBUL a coincide CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coincide:
coincíde vi [Atestat: COSTINESCU / P: co-incoincide / prezentul indicativ: coincíd / Etimologie: franceza coincider] 1 (despre evenimente, fenomene etc.) A se petrece simultan Si: (înv) a coincidá (1). 2 (despre evenimente, fenomene etc.) A se produce în același loc Si: (înv) a coincidă (2). 3 A se potrivi întocmai Si: (înv) a coincida (3), (pop) a se brodi, a se nimeri. 4 (despre linii, figuri, suprafețe) A se suprapune perfect Si: (înv) a coincida (1).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

coincide
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru coincide:
coincíde (coincíd, coincís), verb

– A se petrece simultan. în franceză coïncider. Se observă o oscilație în conjug., datorită tendinței de a o asimila cu cea a verb, a cădea, astfel încît se aude uneori să coinciză în loc de să coincidă. Tendința ce pare a se remarca este de a evita conjug. la timpuri trecute.

– derivat (din limba franceza ) coincident, adjectiv; coincidență, substantiv feminin
Forme diferite ale cuvantului coincide: coincíd coinc

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

COINCIDE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COINCIDE:
COINCÍDE, persoană 3 coincide, verb

III. intranzitiv

1. (Despre evenimente) A se petrece simultan, a se întîmpla, a se produce în același timp.

2. A fi comun, identic cu ceva, a se potrivi bine cu ceva.
♦ (Despre linii și figuri) A se suprapune exact, a se potrivi întocmai. Două figuri egale și simetrice trebuie să coincidă prin suprapunere.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

A COINCIDE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A COINCIDE:
A COINCÍDE persoană 3 coincíde intranzitiv

1) (despre acțiuni, evenimente, fenomene) A se produce simultan; a avea loc în același timp.

2) (despre scopuri, sarcini etc.) A se potrivi întocmai; a corespunde exact.

3) (despre figuri geometrice) A se suprapune perfect. [silabe co-in-] /<fr. coïncider, italiana coincidere

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

COINCIDE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COINCIDE:
COINCÍDE, persoană 3 coincíde, verb

III. intranzitiv

1. (Despre evenimente, fenomene etc.) A se petrece simultan, a se produce în același locuțiune

2. A fi identic, a se potrivi întocmai.
♦ (Despre linii, figuri, suprafețe) A se suprapune perfect. [ pronunție: co-in-]

– Din limba franceza coïncider, italiana coincidere.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COINCIDE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COINCIDE:
COINCÍDE, persoană 3 coincíde, verb

III. intranzitiv

1. (Despre evenimente, fenomene etc.) A se petrece simultan, a se produce în același locuțiune

2. A fi identic, a se potrivi întocmai.
♦ (Despre linii, figuri, suprafețe) A se suprapune perfect. [ pronunție: co-in-]

– Din limba franceza coïncider, italiana coincidere.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

COINCIDE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COINCIDE:
COINCÍDE verb

III. intr.

1. A se întâmpla, a se produce simultan, în același timp.

2. A fi la fel, a se potrivi.
♦ (Despre linii, figuri) A se suprapune perfect. [pronume co-in-, p.i. coincíd. / < limba franceza coincider, conform italiana coincidere < latina cum

– cu, incidere

– a cădea pe].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

COINCIDE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COINCIDE:
COINCÍDE verb intr.

1. a se întâmpla, a se produce în același timp.

2. a fi identic, a se potrivi; a corespunde întocmai.
       • (despre linii, figuri) a se suprapune perfect. (< limba franceza coïncide, latina coincidere)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

coincide
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coincide:
coincíde (a coincide) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele coincíd; conjunctiv prezent 3 să coincídă; gerunziu coincizấnd; participiu coincís
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

coincide
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coincide:
coincíde verb, indicativ prezent persoana a treia plural: ei / ele coincíd; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural coincídă; gerunziu coincizând; participiu coincís
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

COINCIDE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COINCIDE:
COINCIDE verb a se încăleca, a se suprapune. (Orele celor două ședințe coincide.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

coincide
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru coincide:
coincide vezi

1. a veni în acelaș timp;

2. geometrie a se suprapune exact.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'A COINCIDE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coincide
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coincide dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Coincíde vi [Atestat: COSTINESCU / P: co-incoincide / prezentul indicativ: coincíd / Etimologie: franceza coincider] 1 despre evenimente, fenomene etc.
Coincíde a coincide verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele coincíd; conjunctiv prezent 3 să coincídă; gerunziu coincizấnd; participiu coincís.
Orele celor două ședințe coincide.
Orele celor două ședințe coincide.

GRAMATICA cuvântului coincide?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coincide.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coincide poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul coincide sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE coincide?
Vezi cuvântul coincide desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coincide?
[ co-in-ci-de ]
Se pare că cuvântul coincide are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL coincide

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Compus: cerul-gurii?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
sumă de bani sau scutire de taxe, de impozite acordată ca stimulent unor exportatori pentru exportarea anumitor mărfuri
procedeu de ameliorare a suprafețelor lemnului masiv sau a produselor din lemn
peretele superior al cavității bucale, palatul bucal
specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți și cu corpul puternic cervus dama
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app