eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a compune


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Compune [ com-pu-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU compune PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a compune în mai multe dicționare

Definițiile pentru a compune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a compune
Verbul: a compune (forma la infinitiv)
A compune conjugat la timpul prezent:
  • eu compun
  • tu compui
  • el ea compune
  • noi compunem
  • voi compuneți
  • ei ele compun
VEZI VERBUL a compune CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COMPUNE:
COMPÚNE, compún, verb

III. tranzitiv

1. (Despre elementele unui întreg) A forma, a alcătui, a face un întreg. Aceste cărți compun biblioteca mea. reflexiv (Despre un întreg) A consta, a fi alcătuit din... Organismele animale și cele vegetale se compun din celule. ▭ Parcul meu se compune de doi plopi plutași, trei paltini... NEGRUZZI, S. I 96. Orașele... se ocîrmuiau de o magistratură... compusă de un județ și... doisprezece pîrgari. BĂLCESCU, O. II 14.

2. (Cu privire la opere literare, muzicale etc.) A crea, a scrie, a redacta. Poezie compusă în cinstea zilei de 23 August. ▭ Parc-ai fi mers acolo ca să compui o carte, Iar nu ca să te bucuri cu lumea dimpreună. ALEXANDRESCU, P. 92. [Dimitrie Cantemir] compuse un tractat in limba rusească, care a rămas manuscript. NEGRUZZI, S. II 153.

– Forme gramaticale: perfectul simplu compusei, participiu compus.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

COMPUNE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COMPUNE:
COMPUNE verb

1. a alcătui, a crea, a elabora, a întocmi, a realiza, a redacta, a scrie, (învechit) a izvodi, a redija, a tocmi. (A compune o operă valoroasă.)

2. a alcătui, a concepe, a elabora, a face, a formula, a întocmi, a redacta. (El a compune raportul.)

3. a alcătui, a construi. (compune o frază.)

4. (tipografie) a culege, a zețui. (A compune materialul de tipărit.)

5. a alcătui, a constitui, a forma, (rar) a întocmi, (învechit) a informa, a săvîrși. (Elemente care compune un ansamblu.)

6. a (se) alcătui, a avea, a consta. (Blocul este compune din două corpuri.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

compune
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru compune:
compúne (compún, ús), verb –

1. A forma, a alcătui un întreg. –

2. A crea, a scrie, a redacta o operă. latina componere (secolul XIX), cu sensurile limba franceza composer și cu conjug. limba română a pune.

– derivat compunere, substantiv feminin; compoziție, substantiv feminin, din limba franceza composition; compozitor, substantiv masculin, din limba franceza compositeur; compozant, substantiv neutru, din limba franceza composant; descompune, verb, format pe baza limba franceza dècomposer; descompunere, substantiv feminin
Forme diferite ale cuvantului compune: compún compuneús

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

compune
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru compune:
compúne [Atestat: KRETZULESCU, A. 9/23 / prezentul indicativ: compún / Etimologie: lat componere] 1 verb tranzitiv: (despre elementele unui întreg) A forma un întreg Si: a alcătui. 2 verb tranzitiv: A crea o operă literară Si: a redacta, a scrie. 3 verb tranzitiv: A crea o operă muzicală Si: a scrie. 4 verb tranzitiv: (Tip) A culege un text Si: a zețui. 5 verb reflexiv: (despre un întreg) A fi alcătuit din... 6 verb reflexiv: A se forma.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COMPUNE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPUNE:
COMPÚNE, compún, verb

III. tranzitiv

1. (Despre elementele unui întreg) A forma, a alcătui un întreg.
♦ reflexiv (Despre un întreg) A fi alcătuit, a consta din...

2. A crea, a scrie, a redacta o operă literară, muzicală etc. [perfectul simplu compuséi, participiu compus]

– Din latina componere (după pune).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COMPUNE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPUNE:
COMPÚNE, compún, verb

III. tranzitiv

1. (Despre elementele unui întreg) A forma, a alcătui un întreg.
♦ reflexiv (Despre un întreg) A fi alcătuit, a consta din...

2. A crea, a scrie, a redacta o operă literară, muzicală etc. [perfectul simplu compuséi, participiu compus]

– Din latina componere (după pune).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

COMPUNE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPUNE:
COMPÚNE verb

III. trecut

1. A alcătui, a forma un întreg.
♦ reflexiv A consta, a fi alcătuit din...

2. A crea, a face o operă artistică (literară, muzicală etc.). [P.i. compún, perfect simplu -usei, conjuncție -nă, participiu -us. / < latina componere, conform limba franceza composer].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

compune
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru compune:
compune vezi

1. a forma un tot din mai multe părți;

2. în mecanică: a forma rezultanta forțelor;

3. în tipografie: a aduna caracterele spre a forma vorbe;

4. a produce, a crea: compun versuri, o arie de muzică;

5. a lucra la o operă literară.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

COMPUNE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPUNE:
COMPÚNE verb

I. trecut

1. a alcătui, a forma un întreg.

2. a crea, a elabora o operă literară, muzicală etc.

II. reflexiv a consta, a fi alcătuit din... (<lat. componere)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

compune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru compune:
compúne (a compune) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele compún, persoana a doua singular: tu compúi, persoana întâi plural: noi compúnem; conjunctiv prezent 3 să compúnă; gerunziu compunấnd; participiu compús
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

compune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru compune:
compúne verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele compún; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural compúnă; gerunziu compunând
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

A compune
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A compune:
A compune ≠ a descompune
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A COMPUNE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A compune
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a compune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A a compune o operă valoroasă.
El a a compune raportul.
A compune o frază.
A a compune materialul de tipărit.
Elemente care a compune un ansamblu.
Blocul este a compune din două corpuri.
Elemente care a compune un ansamblu.
Blocul este a compune din două corpuri.
Compúne a a compune verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele compún, persoana a doua singular: tu compúi, persoana întâi plural: noi compúnem; conjunctiv prezent 3 să compúnă; gerunziu compunấnd; participiu compús.

GRAMATICA cuvântului A compune?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a compune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A compune poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul A compune sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE compune?
Vezi cuvântul compune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul compune?
[ com-pu-ne ]
Se pare că cuvântul compune are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A compune