eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a conlucra


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Conlucra [ con-lu-cra ]
VEZI SINONIME PENTRU conlucra PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a conlucra în mai multe dicționare

Definițiile pentru a conlucra din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a conlucra
Verbul: a conlucra (forma la infinitiv)
A conlucra conjugat la timpul prezent:
  • eu conlucrez
  • tu conlucrezi
  • el ea conlucrează
  • noi conlucrăm
  • voi conlucrați
  • ei ele conlucrează
VEZI VERBUL a conlucra CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONLUCRA:
CONLUCRÁ, conlucrez, verb

I. intranzitiv

1. A lucra împreună cu cineva, a colabora. Se întreprinse publicarea unei foi literare, la care conlucram noi toți care scriam. NEGRUZZI, S. I 334. Cometă cu lungi coade... Ce! ai uitat tu oare potopul d-altădată, La care, cum s-aude, destul ai conlucrat? ALEXANDRESCU, P. 160.

2. A concura; a contribui. Toate conlucrau la încurajarea lui.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



A CONLUCRA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CONLUCRA:
A CONLUCRÁ a conlucraéz intranzitiv A lucra împreună; a participa la elaborarea unei opere sau la realizarea unei acțiuni comune; a colabora; a coopera. /con- + a lucra
Forme diferite ale cuvantului a conlucra: a conlucraéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

conlucra
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conlucra:
conlucrá vi [Atestat: MARCOVICI, despre 86/13 / prezentul indicativ: conlucraréz, (Trs) conlucru / Etimologie: con1- + lucra] 1 A colabora (cu cineva). 2 A contribui la o acțiune.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CONLUCRA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONLUCRA:
CONLUCRÁ, conlucrez, verb

I. intranzitiv A colabora (cu cineva), a contribui la o acțiune comună.

– Con1- + lucra (după limba franceza collaborer).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



CONLUCRA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONLUCRA:
CONLUCRÁ verb

I. intr. A lucra împreună cu cineva, a colabora; a contribui la o acțiune. [< con- + lucra, după limba franceza collaborer].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CONLUCRA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONLUCRA:
CONLUCRÁ, conlucrez, verb

I. intranzitiv A colabora (cu cineva), a contribui la o acțiune.

– Con1- + lucra (după limba franceza collaborer).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONLUCRA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONLUCRA:
CONLUCRÁ verb intr. a colabora, a-și aduce contribuția la o acțiune. (după limba franceza collaborer)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

conlucra
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conlucra:
conlucrá verb (silabe -cra), indicativ prezent persoana întâi singular: eu conlucréz, persoana a treia singular: el / ea și plural conlucreáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CONLUCRA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONLUCRA:
CONLUCRA verb a colabora, a coopera. (conlucra pe multiple planuri.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

conlucra
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conlucra:
conlucrá (a conlucra) (-lu-cra) verb, indicativ prezent 3 conlucreáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A CONLUCRA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONLUCRA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului conlucra dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A CONLUCRÁ conlucraéz intranzitiv A lucra împreună; a participa la elaborarea unei opere sau la realizarea unei acțiuni comune; a colabora; a coopera.
Conlucrá vi [Atestat: MARCOVICI, despre 86/13 / prezentul indicativ: conlucraréz, Trs conlucru / Etimologie: con1- + lucra] 1 A colabora cu cineva.
Conlucra pe multiple planuri.
Conlucrá a conlucra -lu-cra verb, indicativ prezent 3 conlucreáză.



GRAMATICA cuvântului CONLUCRA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului conlucra.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONLUCRA poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul conlucra se conjugă: ei ele conlucreáză

CUM DESPART ÎN SILABE conlucra?
Vezi cuvântul conlucra desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul conlucra?
[ con-lu-cra ]
Se pare că cuvântul conlucra are trei silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CONLUCRA

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Rar a se zări de lună?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a întâmpina piedici, a avea neplăceri când ești încă departe de țintă
a arunca un lucru nefolositor sau lipsit de valoare
a apărea, a ieși luna
detașamente de muncitori, organizate în rusia în timpul revoluției din 1917
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app