 | as |
|
| Cosorî́ [ co-so-rî́ ] VEZI SINONIME PENTRU cosorî́ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a cosori în mai multe dicționareDefinițiile pentru a cosori din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a cosorî (forma la infinitiv) A cosorî conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cosorî́: cosorî́1 [Atestat: ȘINCAI, HR. II, 278/37 / V: cosoríserí / prezentul indicativ: cosorírắsc / Etimologie: cosor] 1 verb tranzitiv: A tăia via cu cosorul1 (1). 2 verb tranzitiv: A curăța pomii cu cosorul1 (1). 3 verb tranzitiv: A tăia stuful cu cosorul1. 4 verb tranzitiv: (Pex) A tăia. 5 verb tranzitiv: (Pex) A înghionti. 6 verb tranzitiv: (Pex) A bate. 7 verb tranzitiv: (Pex) A ucide. 8 verb tranzitiv: (Fig) A ironiza. 9 verb tranzitiv: A jigni. 10 verb reflexiv: (Reg) A se scărpina. 11 verb reflexiv: (despre vite) A se împerechea. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cosorî́: cosorî́ (a cosorí) (regional) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cosorắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea cosorá, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea cosorî́, persoana a treia plural: ei / ele cosorấră; conjunctiv prezent 3 să cosoráscă; gerunziu cosorấnd; participiu cosorất Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COSORÎ́: COSORÎ́, cosorăsc, verb IV. tranzitiv (regional) 1. A tăia vița de vie cu cosorul (1). 2. figurat A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare, a jigni. – Din cosor. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COSORÎ́: COSORÎ́, cosorăsc, verb IV. tranzitiv (regional) 1. A tăia vița de vie cu cosorul (1). 2. figurat A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare, a jigni. – Din cosor. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cosorî́: cosorî́ verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cosorăsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea cosorá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural cosoráscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cosorî́: cosorî́2 verb reflexiv: [Atestat: HERZ.-GHER., M. IV, 240 / prezentul indicativ: cosorírấsc / Etimologie: cosor1] (Reg) A privi morocănos. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A COSORÎ́: A COSORÎ́ a cosoríăsc tranzitiv (viță de vie) A curăța cu cosorul. /Din cosor Forme diferite ale cuvantului a cosorí: a cosoríăsc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A COSORI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A COSORÎ́ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a cosorî́ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii II, 278/37 / V: a cosorÎ́serí / prezentul indicativ: a cosorÎ́rắsc / Etimologie: cosor] 1 verb tranzitiv: A tăia via cu cosorul1 1. Cosorî́ a a cosorÎ́ regional verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cosorắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea cosorá, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea cosorî́, persoana a treia plural: ei / ele cosorấră; conjunctiv prezent 3 să cosoráscă; gerunziu cosorấnd; participiu cosorất. IV, 240 / prezentul indicativ: a cosorÎ́rấsc / Etimologie: cosor1] Reg A privi morocănos. A COSORÎ́ a cosorÎ́ăsc tranzitiv viță de vie A curăța cu cosorul. |
GRAMATICA cuvântului A COSORÎ́? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a cosorî́. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A COSORÎ́ poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE cosorî́? Vezi cuvântul cosorî́ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cosorî́?[ co-so-rî́ ] Se pare că cuvântul cosorî́ are trei silabe |