eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a debavura


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Debavura [ de-ba-vu-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU debavura PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a debavura în mai multe dicționare

Definițiile pentru a debavura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a debavura
Verbul: a debavura (forma la infinitiv)
A debavura conjugat la timpul prezent:
  • eu debavurez
  • tu debavurezi
  • el ea debavurează
  • noi debavurăm
  • voi debavurați
  • ei ele debavurează
VEZI VERBUL a debavura CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEBAVURA:
DEBAVURÁ, debavurez, verb

I. tranzitiv A îndepărta prin ștanțare, dăltuire, polizare etc. bavura de pe piesele matrițe, turnate, laminate etc.

– prefix de- + bavură.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



DEBAVURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEBAVURA:
DEBAVURÁ, debavurez, verb

I. tranzitiv A îndepărta prin ștanțare, dăltuire, polizare etc. bavura de pe piesele matrițate, turnate, laminate etc.

– Des1- + bavură.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

debavura
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru debavura:
debavura verb tranzitiv: [Atestat: DEX / prezentul indicativ: debavurarez / Etimologie: des1- + bavură] A îndepărta, bavura de pe piese matrițate, turnate, laminate prin ștanțare, dăltuire, polizare.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

A DEBAVURA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DEBAVURA:
A DEBAVURÁ a debavuraéz tranzitiv (piese metalice matrițate, turnate sau laminate) A curăța de bavuri (prin diferite operații). /des- + bavură
Forme diferite ale cuvantului a debavura: a debavuraéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române



DEBAVURA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEBAVURA:
DEBAVURÁ verb

I. trecut A îndepărta bavurile de pe piesele metalice turnate sau matrițate. [< de- + bavură].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DEBAVURA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEBAVURA:
DEBAVURÁ verb trecut a îndepărta bavurile de pe piesele metalice turnate sau prelucrate. (< de1- + bavură)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

debavura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru debavura:
debavurá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu debavuréz, persoana a treia singular: el / ea și plural debavureáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

debavura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru debavura:
debavurá (a debavura) verb, indicativ prezent 3 debavureáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A DEBAVURA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL debavura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului debavura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Debavura verb tranzitiv: [Atestat: DEX / prezentul indicativ: debavurarez / Etimologie: des1- + bavură] A îndepărta, bavura de pe piese matrițate, turnate, laminate prin ștanțare, dăltuire, polizare.
A DEBAVURÁ debavuraéz tranzitiv piese metalice matrițate, turnate sau laminate A curăța de bavuri prin diferite operații.
Debavurá a debavura verb, indicativ prezent 3 debavureáză.



GRAMATICA cuvântului debavura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului debavura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul debavura poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul debavura se conjugă: ei ele debavureáză

CUM DESPART ÎN SILABE debavura?
Vezi cuvântul debavura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul debavura?
[ de-ba-vu-ra ]
Se pare că cuvântul debavura are patru silabe



© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ♦ banc de probă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
plantă având tulpina fără peri, cu frunze ovale și cu flori galbene; mărită-mă-mamă rudbeckia laciniata
atenție distributivă, vezi distributiv; prin extensie lipsă de concentrare, neatenție
instalație pentru controlul calităților tehnice ale unor motoare
raport între viteza unui proiectil, avion etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app