eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a deconcerta


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Deconcerta [ de-con-cer-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU deconcerta PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a deconcerta în mai multe dicționare

Definițiile pentru a deconcerta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a deconcerta
Verbul: a deconcerta (forma la infinitiv)
A deconcerta conjugat la timpul prezent:
  • eu deconcertez
  • tu deconcertezi
  • el ea deconcertează
  • noi deconcertăm
  • voi deconcertați
  • ei ele deconcertează
VEZI VERBUL a deconcerta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DECONCERTA:
DECONCERTÁ, deconcertez, verb

I. tranzitiv (Franțuzism) A face pe cineva să-și piardă cumpătul sau siguranța de sine, a tulbura, a zăpăci. Faptul a deconcertat pe prințul Bazil Șerban, care... a început să se retragă. CAMIL PETRESCU, T. I 126.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DECONCERTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECONCERTA:
DECONCERTÁ, deconcertez, verb

I. tranzitiv (Franțuzism) A face pe cineva să-și piardă cumpătul, siguranța de sine; a tulbura, a zăpăci.

– Din limba franceza déconcerter.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DECONCERTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECONCERTA:
DECONCERTÁ, deconcertez, verb

I. tranzitiv (livresc) A face pe cineva să-și piardă cumpătul, siguranța de sine; a tulbura, a zăpăci.

– Din limba franceza déconcerter.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

deconcerta
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deconcerta:
deconcerta verb tranzitiv: [Atestat: DEX / prezentul indicativ: deconcertatéz / Etimologie: franceza déconcerter] (Liv; c.i. oameni) A face să-și piardă siguranța de sine Si: a tulbura, a zăpăci.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DECONCERTA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECONCERTA:
DECONCERTÁ verb trecut a face să-și piardă cumpătul, siguranța de sine; a dezorienta, a descumpăni. (< limba franceza déconcerter)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DECONCERTA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DECONCERTA:
DECONCERTÁ verb

I. trecut A face să-și piardă cumpătul, siguranța de sine; a zăpăci, a tulbura. [< limba franceza déconcerter].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

deconcerta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deconcerta:
deconcertá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu deconcertéz, persoana a treia singular: el / ea și plural deconcerteáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

A DECONCERTA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DECONCERTA:
A DECONCERTÁ a deconcertaéz tranzitiv A face să se deconcerteze. /<fr. déconcerter
Forme diferite ale cuvantului a deconcerta: a deconcertaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

deconcerta
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru deconcerta:
deconcerta verb vezi DERUTA. DESCUMPĂNI. DEZORIENTA. ÎNCURCA. ZĂPĂCI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

deconcerta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deconcerta:
deconcertá (a deconcerta) (livresc) verb, indicativ prezent 3 deconcerteáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A DECONCERTA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deconcerta
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deconcerta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Deconcerta verb tranzitiv: [Atestat: DEX / prezentul indicativ: deconcertatéz / Etimologie: franceza déconcerter] Liv; c.
A DECONCERTÁ deconcertaéz tranzitiv A face să se deconcerteze.
Deconcertá a deconcerta livresc verb, indicativ prezent 3 deconcerteáză.

GRAMATICA cuvântului deconcerta?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deconcerta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deconcerta poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul deconcerta se conjugă: ei ele deconcerteáză

CUM DESPART ÎN SILABE deconcerta?
Vezi cuvântul deconcerta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deconcerta?
[ de-con-cer-ta ]
Se pare că cuvântul deconcerta are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL deconcerta

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și face bagajele?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
plantă erbacee din familia rozaceelor, înaltă de 10-15 cm, cu flori galbene cu vinișoare violete; cerențel geum urbanum
scrisoare de acreditare a unui consul
a se pregăti de plecare; prin extensie a pleca
a nu ști sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe nimic, nici un cuvânt, nici o boabă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app