 | as |
|
| Demarca [ de-mar-ca ] VEZI SINONIME PENTRU demarca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a demarca în mai multe dicționareDefinițiile pentru a demarca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a demarca (forma la infinitiv) A demarca conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEMARCA: DEMARCÁ, demarchez, verb I. 1. tranzitiv A însemna printr-o linie de demarcație; a delimita, a despărți, a hotărnici. 2. reflexiv (Despre un jucător de fotbal, handbal etc.) A scăpa de sub paza unui adversar, a evita acțiunea de supraveghere a adversarului. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEMARCA: DEMARCÁ, demarchez, verb I. 1. tranzitiv A însemna printr-o linie de demarcație; a delimita, a despărți, a hotărnici. 2. reflexiv (Sport) A scăpa de sub supravegherea adversarului. [prezent industrie și: demárc] – Din limba franceza démarquer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMARCA: DEMARCÁ verb I. 1. trecut A însemna printr-o linie de demarcație; a mărgini, a separa, a delimita, a hotărnici. 2. reflexiv (Sport) A scăpa de sub supravegherea adversarului. [< limba franceza démarquer, italiana demarcare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEMARCA: DEMARCÁ, demarchez, verb I. 1. tranzitiv A însemna printr-o linie de demarcație; a delimita, a despărți, a hotărnici. 2. reflexiv (Sport) A scăpa de sub supravegherea adversarului. – Din limba franceza démarquer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru demarca: demarcá [Atestat: DEX / prezentul indicativ: demarcachéz / Etimologie: franceza démarquer] 1 verb tranzitiv: A trasa o linie de demarcație (6). 2 verb tranzitiv: A delimita. 3 verb tranzitiv: A despărți. 4 verb reflexiv: (Spt) A scăpa de sub supravegherea adversarului. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMARCA: DEMARCÁ verb I. trecut a însemna printr-o linie de demarcație; a delimita, a despărți, a separa. II. reflexiv (sport) a scăpa de sub supravegherea adversarului. (< limba franceza démarquer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEMARCA: DEMARCA verb a circumscrie, a delimita, a hotărnici, a limita, a marca, a mărgini, (învechit) a hotărî, a semna. (demarca un teren.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DEMARCA: A DEMARCÁ a demarcachéz tranzitiv A determina trasând anumite limite; a delimita; a țărmuri. /<fr. démarquer Forme diferite ale cuvantului a demarca: chéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru demarca: demarcá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu demarchéz/ demárc, persoana a treia singular: el / ea și plural demarcheáză/demárcă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru demarca: !demarcá (a demarca) verb, indicativ prezent 3 demarcheáză/demárcă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DEMARCA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEMARCA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului demarca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Demarcá [Atestat: DEX / prezentul indicativ: demarcachéz / Etimologie: franceza démarquer] 1 verb tranzitiv: A trasa o linie de demarcație 6. Demarca un teren. A DEMARCÁ demarcachéz tranzitiv A determina trasând anumite limite; a delimita; a țărmuri. !demarcá a demarca verb, indicativ prezent 3 demarcheáză/demárcă. |
GRAMATICA cuvântului DEMARCA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului demarca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEMARCA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE demarca? Vezi cuvântul demarca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul demarca?[ de-mar-ca ] Se pare că cuvântul demarca are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEMARCA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A sta dus, pierdut pe gânduri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul demarca se conjugă: ei ele demarcheáză/demárcă
