 | as |
|
| Dezrăsuci [ dez-ră-su-ci ] VEZI SINONIME PENTRU dezrăsuci PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a dezrasuci în mai multe dicționareDefinițiile pentru a dezrasuci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dezrăsuci (forma la infinitiv) A dezrăsuci conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZRĂSUCI: DEZRĂSUCÍ, dezrăsucesc, verb IV. tranzitiv (Cu privire la firul răsucit) A face să nu mai fie răsucit, a desface. ♦ (Cu privire la firul depănat sau la obiectul pe care a fost depănat un fir) A desface din depănătură. • reflexiv (Poetic) E atît de sigur că asemenea scenă închipuită va trăi-o aidoma peste șapte, opt, zece ani, încît ar verb reflexiv:ea mosorul verb reflexiv:emii să se dezrăsucească vertiginos. C. PETRESCU, C. vezi 32. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezrăsuci: dezrăsucí [Atestat: ISPIRESCU, ap. TDRG / S și: (înv) desrdezrasuci / prezentul indicativ: dezrasucicésc / Etimologie: dez- + răsuci] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: (C.i. fire textile sau obiecte flexibile) A (se) desface dintr-o depănătură. 3 verb tranzitiv: A face ca un fir sau un obiect să nu mai fie răsucit. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZRĂSUCI: DEZRĂSUCÍ, dezrăsucesc, verb IV. tranzitiv A face ca un fir sau, prin extensie, un obiect să nu mai fie răsucit; a desface. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) desface din depănătură. – prefix dez- + răsuci. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZRĂSUCI: DEZRĂSUCÍ, dezrăsucesc, verb IV. tranzitiv A face ca un fir sau, prin generalizare, un obiect să nu mai fie răsucit; a desface. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) desface din depănătură. – Dez- + răsuci. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezrăsuci: dezrăsucí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dezrăsucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dezrăsuceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural dezrăsuceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezrăsuci: dezrăsucí (a dezrasuci) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dezrăsucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dezrăsuceá; conjunctiv prezent 3 să dezrăsuceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DEZRĂSUCI: A DEZRĂSUCÍ a dezrasuciésc tranzitiv (ațe, frânghii, sârme etc. răsucite) A face să nu mai fie răsucit. /dez- + a răsuci Forme diferite ale cuvantului a dezrasuci: a dezrasuciésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A dezrăsuci: A dezrăsuci ≠ a răsuci Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DEZRASUCI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A dezrăsuci Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a dezrăsuci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TDRG / S și: înv desra dezrăsuci / prezentul indicativ: a dezrăsucicésc / Etimologie: dez- + răsuci] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: C. Dezrăsucí a a dezrăsuci verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dezrăsucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dezrăsuceá; conjunctiv prezent 3 să dezrăsuceáscă. A DEZRĂSUCÍ a dezrăsuciésc tranzitiv ațe, frânghii, sârme etc. |
GRAMATICA cuvântului A dezrăsuci? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a dezrăsuci. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A dezrăsuci poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE dezrăsuci? Vezi cuvântul dezrăsuci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezrăsuci?[ dez-ră-su-ci ] Se pare că cuvântul dezrăsuci are patru silabe |