 | as |
|
| Dezvăţa [ dez-vă-ţa ] VEZI SINONIME PENTRU dezvăţa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a dezvata în mai multe dicționareDefinițiile pentru a dezvata din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dezvăța (forma la infinitiv) A dezvăța conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZVĂȚA: DEZVĂȚÁ, dezvăț, verb I. tranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de», mai rar prin «de la») A face (pe cineva) să piardă o deprindere, un obicei (rău); a dezobișnui, a dezbăra. Aceste sînt lucruri vechi, De care sînt dezvățate acum a noastre urechi. NEGRUZZI, S. III 100. Ciobanul rîdea pe sub mustață, căci a putut de loc (= pe loc) s-o dezvețe de un obicei. ȘEZ. V 84. • reflexiv Bătrînul nu se putea dezvăța de viața lui obișnuită din verb reflexiv:emea tinereții. BART, S. M. 60. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZVĂȚA: DEZVĂȚÁ, dezvắț, verb I. tranzitiv și reflexiv A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde o deprindere, un obicei etc.; a (se) dezobișnui; a (se) dezbăra. – prefix dez- + [în]văța. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZVĂȚA: DEZVĂȚÁ, dezvắț, verb I. tranzitiv și reflexiv A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde o deprindere, un obicei, un viciu; a (se) dezobișnui; a (se) dezbăra. – Dez- + [în]văța. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZVĂȚA: DEZVĂȚA verb a (se) debarasa, a (se) descotorosi, a (se) dezbăra, a (se) dezobișnui, a (se) lăsa, a scăpa, (figurat) a (se) scutura, (familial figurat) a înțărca. (S-a dezvata de un viciu.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezvăța: dezvățá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: ANON. CAR. / prezentul indicativ: dezvắț / Etimologie: dez- + învăța] 1-2 A se dezobișnui (1-2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezvăța: dezvățá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu dezvăț, persoana a treia singular: el / ea și plural dezváță Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A dezvăța: A (se) dezvăța ≠ a (se) învăța, a (se) obișnui Forme diferite ale cuvantului a dezvata: a dezvatase Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezvăța: dezvățá (a dezvata) verb, indicativ prezent 3 dezváță Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A dezvăța: A dezvăța ≠ a deprinde Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DEZVATA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A dezvăța Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a dezvăța dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a a dezvăța de un viciu. Dezvățá a a dezvăța verb, indicativ prezent 3 dezváță. |
GRAMATICA cuvântului A dezvăța? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a dezvăța. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A dezvăța poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dezvăţa? Vezi cuvântul dezvăţa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezvăţa?[ dez-vă-ţa ] Se pare că cuvântul dezvăţa are trei silabe |
La plural verbul dezvăța se conjugă: ei ele dezváță