eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a drege


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Drege [ dre-ge ]
VEZI SINONIME PENTRU drege PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a drege în mai multe dicționare

Definițiile pentru a drege din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a drege
Verbul: a drege (forma la infinitiv)
A drege conjugat la timpul prezent:
  • eu dreg
  • tu dregi
  • el ea drege
  • noi dregem
  • voi dregeți
  • ei ele dreg
VEZI VERBUL a drege CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DREGE:
DRÉGE, dreg, verb

III. tranzitiv

1. (Cu privire la obiecte) A face la loc, a aduce în stare bună, a repara, a îndrepta. Cuptorul cred că e în bună stare.

– Bună. L-a dres meșterul. SADOVEANU, P. M. 246. Cum vezi, mi-am luat și pușca... Mă duc la lăcătuș s-o dreg. CAMIL PETRESCU, B. 127. (absolut) Meșterul strică și drege de frică, se spune despre un lucrător prost.
       • Expresia: A-și drege glasul (sau vocea) = a-și îndepărta răgușeala tușind ușor, înainte de a vorbi sau de a cînta. Cîntăreții... își dreseră glasurile tușind în chip felurit. SADOVEANU, forme J. 28. Ei, ei! de-acum drege-ți «voacea» și descurcă-te, măi Trăsne, dacă poți. CREANGĂ, A. 88. Tuși spre a-și drege glasul. NEGRUZZI, S. I

8. (Poetic) Păsărelele-și dreg glasul prin hugeagul de sub luncă. ALECSANDRI, O. 175. A-și drege gustul = a mînca sau a bea ceva pentru a face să dispară gustul rău al unor alimente consumate mai înainte. A drege busuiocul vezi busuioc.
       • reflexiv pasiv Ceasornicul acesta nu se mai poate drege.
♦ reflexiv (Despre verb reflexiv:eme; în opoziție cu strica) A se îndrepta, a se îmbunătăți. O geană de se ivea pe cer, inima i se-nveselea, poate, poate s-a drege verb reflexiv:emea. La TDRG.
♦ (În sens moral; construit adesea cu pronumele «o» cu valoare neutră) A îndrepta, a repara o greșeală, o nedreptate. Titu observă decepția tovarășului său de drum, îi părea rău că i-a sfărîmat o speranță și nu știa cum s-o dreagă. REBREANU, R. I 161. Desigur a voit s-o dreagă, să mă înșele. DELAVRANCEA, H. T. 73. Na-ți-o frîntă că ți-am dres-o! se zice cînd cineva, verb reflexiv:înd să îndrepte o greșeală, spune sau face o prostie. Na-ți-o frîntă, că ți-am dres-o! Dintr-o păreche de boi... am rămas c-o pungă goală. CREANGĂ, P. 44.

2. (Cu privire la o persoană) A întrema, a înviora, a restabili, a întări. Ăsta-i doctorul... Te drege el. CAMIL PETRESCU, T. I 175. Înjura cînd rachiul era bun și-l dregea, înjura cînd nu era bun și nu-l dregea. C. PETRESCU, Î. II 53. La munte doar trăiesc [țăranii] mai mulțumiți, că au aer curat, apă limpede, care le mai drege fața. La TDRG.
♦ (Cu privire la inimă, suflet) A alina, a liniști, a ușura, a vindeca. Cîntă-mi, mîndro, cînticul Să-mi mai dreagă sufletul! popular, la ODOBESCU, S. I 207. Să-mi dai o floricea, Dar mi-o dă cu mîna ta, Ca să-mi dreagă inima. ALECSANDRI, P. P. 150.

3. A face, a aranja, a ticlui, a pune la cale. Ei, cum o dresărăm noi, mai apucă hățurile, mai ia-o prin șanț, ajunserăm aproape de piață. PREDA, Î. 82. Ce-ai să spui, Gherasime?

– Apăi, zise pescarul, după ce se scărpină puțin la ureche, am s-o dreg așa: Prea cinstite... domnule. STĂNOIU, C.

I. 83. [În] urmă-ți rămîn toate astfel cum sînt, de dregi Oricît ai drege-n lume. EMINESCU, O. I 64.
       • Expresia: A face și a drege = a face așa, încît să iasă bine la capăt, a pune ceva la cale; a lucra, a trebălui; (ironic) a se afla în treabă, a meșteri. De o lună tot la curte dregeam și făceam cîte toate și un crăițar nu-mi dase. DEMETRIUS, vezi 85. Tot orașul... se întreabă ce tot faci, ce tot dregi de te închizi mereu singur în casă. SEBASTIAN, T. 286. Ce-a făcut el, ce-a dres, că fetei și lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul. CREANGĂ, P. 167.
♦ (Regional; ironic, amenințător) A pune pe cineva la locul lui, a-l învăța minte, a-i veni de hac. Astfel încăput pe mîna a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înțelege. EMINESCU, O. I 134. Ei! lasă, fa, că te-oi drege eu. ALECSANDRI, T. 274. Lască mi te-oi drege eu, Cînd a veni birul greu. id. P. P. 250.
♦ A falsifica. (Atestat în forma regională direge) Rachiul însă era dires cum mai bine și ei s-au îmbătat cuc și pe urmă au și adormit. SBIERA, P. 256.

4. A așeza, a rîndui, a pune în ordine. Atuncea au găsit verb reflexiv:eme și logofătul, de i-au dres [pe boieri] după cum se cade (= după rang). KOGĂLNICEANU, la TDRG.
♦ (Cu privire la foc) A face să ardă mai bine, a potrivi, a ațîța. De-o parte, pe un scăunaș cu trei picioare, roșie la față și asudată, ședea femeia cu un băț mare în mîini cu care dregea focul. ȘEZ. I 60.

5. (Uneori construit cu prepoziție «cu») A potrivi gustul unei mîncări, punînd în ea smîntînă, ouă sau diferite condimente. Lică Cartojan... dădu să înțeleagă gazdei că tuturor le-ar prinde teribil de bine un borș de găină dres cu smîntînă. C. PETRESCU, Î. II 143.

6. A da cu dresuri, cu suliman (pe obraz), a sulemeni; a ferchezui, a dichisi. Își dregea obrazul la fiecare sfert de ceas. PAS, Z. I 90. Casierul își drese mustățile seci în dreptul nasului. STĂNOIU, C.

I. 117. Au uriciosul obicei de a-și drege obrazul cu suliman și a-și boi sprîncenele cu nucușoară arsă. ALECSANDRI, P. P. 128.
♦ A îndrepta, a(-și) potrivi o haină, o găteală. Ian să-mi mai dreg fiongu de la testemel. ALECSANDRI, T. I 343.

7. (Învechit și regional) A turna vin sau alte băuturi în pahare, a umple paharele. Să vie cuparul și pivnicerul să-mi dreagă un pocal de vin. SADOVEANU, despre P. 126.
       • absolut Păhărniceii dreseră la toți prin pahare. ODOBESCU, S.

I. 78. Pe lîngă părete sta așezate în rînd mai multe ulcioare pîntecoase, pline de vin de Odobești și de Cotnar, și la spatele fieștecăruia boier dvorea cîte o slugă care dregea. NEGRUZZI, S.

I. 151.

– Variante: (Transilvania și Moldova) dirége (BENIUC, vezi 51, SBIERA, P. 5, RETEGANUL, P. IV 21), (învechit și popular) derége (JARNÍK-BÎRSEANU, despre 74) verb

III.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

drege
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru drege:
drége [Atestat: PSALT. HUR. 119 8Vl24 / V: (Îrg) derdrege, (îvp) dirdrege / prezentul indicativ: dreg / Etimologie: lat dirigere] 1 verb tranzitiv: (Înv; c.i. oameni) A ajuta să găsească drumul către locul dorit, arătând direcția potrivită Si: a călăuzi, a conduce, a îndruma. 2 verb tranzitiv: (Înv; îe) A drege pașii, calea (cuiva) A face pe cineva să meargă într-un anumit locuțiune 3 verb tranzitiv: (Fig; îae) A ajuta pe cineva să-și găsească drumul în viață. 4 verb reflexiv: (Înv; despre oameni) A se îndrepta într-o anumită direcție. 5 verb tranzitiv: (Înv; c.i. obiecte) A îndrepta într-o anumită direcție. 6 verb tranzitiv: (Înv) A conduce o acțiune Si: a dirija. 7 verb tranzitiv: (Îvp) A săvârși o faptă. 8 verb tranzitiv: A modifica (pentru a îmbunătăți). 9 verb tranzitiv: (Pfm; c.i. situații, treburi etc.) A plănui în vederea atingerii unui scop Si: a aranja, a ticlui. 10 (Pfm; în corelație cu alte verbe ca a face, a lucra, a se purta etc.) A depune efort să rezolve ceva, încercând diverse căi, diverse posibilități. 11 verb reflexiv:im (Pop; rar) A se întâmpla. 12 vta (Pfm; îe) O fi și-o drege Se spune pentru a sugera un șir de întâmplări sau vorbe lipsite de importanță. 13 verb tranzitiv: (Pfm; c.i. construcții, bunuri materiale, obiecte uzate, mecanisme defecte, stricate) A readuce în stare bună (pentru a putea fi întrebuințat) Si: a recondiționa, a renova, a repara, a reface (pfm) a meșteri, (reg) a tocmi. 14 verb tranzitiv: (Îe) A-și drege glasul (sau, rar vocea, înv viersul) A tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta pentru a-și limpezi vocea. 15 verb tranzitiv: (Rar; pan; despre păsări; îe) A-și pregăti glasul înainte de a cânta. 16 verb tranzitiv: (Îe) A-și drege gustul (sau gura) A mânca sau a bea ceva plăcut pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior. 17 verb tranzitiv: (Pop; îe) A drege busuiocul A se strădui să schimbe (în bine) relațiile cu cineva Si: a se împrieteni. 18 verb tranzitiv: (Pgn; îae) A îndrepta o greșeală. 19 verb tranzitiv: (Pop; îe) A drege carul A schimba o situație (în bine), reparând o greșeală. 20 verb tranzitiv: (Pfm; îe) Na-ți-o frântă (sau bună) că ți-am dres-o Se spune când cineva în loc să schimbe în bine o situație, o agravează. 21 verb tranzitiv: (Îe) Tronc, Marico, că ți-am dres-o Se spune când cineva spune o vorbă fără rost, nepotrivită cu situația. 22 verb tranzitiv: (Pop; îe) A-și drege cheful A face ceea ce dorește, cu orice preț. 23 verb tranzitiv: (Pfm; c.i. greșeli în comportare, în atitudine) A corecta printr-o atitudine nouă, adecvată. 24 verb tranzitiv: (Îvr; c.i. pierderi, pagube) A recupera. 25 verb tranzitiv: (Pfm; îe) A-i drege cuiva o palmă (sau palme) A lovi pe cineva cu palma. 26 vim (Pfm; îe) A o drege A face, a vorbi ceva corespunzător pentru a îndrepta o greșeală, o gafă etc. 27-28 verb tranzitiv, reflexiv: (Pfm) A (se) însănătoși. 29-30 verb tranzitiv, reflexiv: (Pfm) A(-și) reveni după o stare de oboseală Si: a (se) întrema. 31 verb tranzitiv: (Fam; c.i. oameni) A vătăma (moral sau material) cauzând neajunsuri. 32 vi (Îvr) A avea influență (bună). 33 verb tranzitiv: (Îvp; c.i. sufletul, inima) A mângâia. 34 verb tranzitiv: (Pfm; c.i. obiecte de îmbrăcăminte, podoabe etc.) A aranja, așezând într-un anumit fel Si: a potrivi. 35 verb tranzitiv: (Pop; c.i. patul, așternutul etc.) A pregăti pentru dormit. 36-37 verb tranzitiv, reflexiv: (Pfm; c.i. obrazul, fața etc.) A (se) farda. 38 verb tranzitiv: (Pop; c.i. pământul, mămăliga etc.) A netezi (cu palma sau cu lopățica, o lingură etc.). 39 verb reflexiv:p (Reg; c.i. șindrila) A se reteza pentru a avea aceeași mărime. 40-41 verb tranzitiv, reflexiv: (Pfm) A (se) înviora cu apă rece (după somn). 42 verb tranzitiv: (Pop; spc; c.i. un mort; csnp) A pregăti pentru înmormântare, dându-i un aspect îngrijit. 43 verb tranzitiv: (Pfm; c.i. mâncăruri sau băuturi) A îmbunătăți în privința gustului, a calității, adăugând ingrediente, aplicând diverse metode de preparare etc. 44 verb tranzitiv: (Pfm; c.i. o băutură) A prepara și a pune în pahare pentru a servi pe cineva. 45 verb tranzitiv: (Pfm; pex; c.i. pahare, cupe etc.) A umple sau a completa cu băutură în timpul mesei. 46 verb tranzitiv: (Îvr; c.i. vinul) A stoarce în teasc Si: a strecura. 47 verb tranzitiv: (Pfm; c.i. desene, picturi etc.) A completa, dându-i forma potrivită. 48 verb tranzitiv: (Îvp; c.i. boabe de cereale) A curăța de corpuri străine Si: a alege, a vântura. 49 verb tranzitiv: (Îvp; pex) A treiera. 50 verb tranzitiv: (Mol; Ban; c.i. păsări tăiate) A pregăti pentru gătit prin jumulire, îndepărtare a măruntaielor, tranșare etc. 51 verb reflexiv: (Reg; despre fructe) A se coace. 52 verb tranzitiv: (Îvp; c.i. pământul, solul etc.) A fertiliza cu îngrășăminte naturale. 53 verb tranzitiv: (Pop; c.i. focul) A face să ardă mai bine Si: a înteți. 54 verb reflexiv:p (Pop; c.i. piei de animale) A argăsi. 55 verb tranzitiv: (Reg; c.i. arama) A polei. 56 verb tranzitiv: (În credințele populare; c.i. un mort) A împlini un anumit ritual la moartea unui om pentru ca acesta să nu se transforme în strigoi. 57 verb tranzitiv: (Pop; pex) A face verb reflexiv:ăji, descântece pentru a transforma un strigoi în om. 58 verb tranzitiv: (Pop; c.i. oameni) A face invulnerabil (prin farmece, verb reflexiv:ăji etc.). 59 verb tranzitiv: (Pop; c.i. verb reflexiv:ăji, farmece etc.) A dezlega. 60 verb tranzitiv: (Pfm) A falsifica o băutură.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DREGE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DREGE:
DRÉGE, dreg, verb

III. (popular și fam.)

1. tranzitiv A repara (un obiect, un mecanism etc.), aducând în starea de funcționare.
♦ tranzitiv și reflexiv figurat A (se) întrema, a (se) îndrepta (de bine, de rău) după un accident, după o boală.
       • Expresia: A-și drege glasul (sau vocea) = a tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta, pentru a-și limpezi vocea. A-și drege gustul = a mânca sau a bea ceva plăcut, pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior.
♦ figurat A îndrepta o greșeală, o nedreptate.
♦ A face ca focul să ardă mai bine.

2. tranzitiv A pune ceva la cale; a aranja, a plănui.
       • Expresia: Face și drege = a) se străduiește să rezolve, să realizeze ceva; b) se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva.

3. tranzitiv A potrivi, a îmbunătăți gustul unei mâncări.
♦ A falsifica, a contraface o băutură.

4. tranzitiv și reflexiv A (se) farda, a (se) sulimeni. [perfectul simplu dresei, participiu dres.

– Variante: (învechit și regional) dirége, (învechit) derége verb III]

– latina dirigere.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DREGE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DREGE:
DRÉGE, dreg, verb

III. (popular și fam.)

1. tranzitiv A repara (un obiect, un mecanism etc.)
♦ tranzitiv și reflexiv figurat A (se) întrema, a (se) îndrepta (de bine, de rău) după un accident, după o boală.
       • Expresia: A-și drege glasul (sau vocea) = a tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta, pentru a-și limpezi vocea. A-și drege gustul = a mânca sau a bea ceva plăcut, pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior.
♦ figurat A îndrepta o greșeală, o nedreptate.
♦ A face ca focul să ardă mai bine.

2. tranzitiv A pune ceva la cale; a aranja, a plănui.
       • Expresia: Face și drege = a) se străduiește să rezolve, să realizeze ceva; b) se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva.

3. tranzitiv A potrivi, a îmbunătăți gustul unei mâncări.
♦ A falsifica, a contraface o băutură.

4. tranzitiv și reflexiv A (se) farda, a (se) sulimeni. [perfectul simplu dresei, participiu dres.

– Variante: (învechit și regional) dirége, (învechit) derége verb III]

– latina dirigere.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

drege
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru drege:
drege verb vezi ARANJA. AȘEZA. CĂLĂUZI. CLASA. CLASIFICA. CONDUCE. CONTRAFACE. DEPANA. DICHISI. DIRIJA. DISPUNE. DISTRIBUI. FALSIFICA. FARDA. FERCHEZUI. FORTIFICA. GĂTI. GHIDA. GRUPA. ÎMPĂRȚI. ÎMPODOBI. ÎNDREPTA. ÎNDRUMA. ÎNFIRIPA. ÎNSĂNĂTOȘI. ÎNTĂRI. ÎNTOCMI. ÎNTREMA. ÎNZDRĂVENI. LECUI. MACHIA. ORDONA. ORGANIZA. ORÎNDUI. POTRIVI. POVĂȚUI. PUNE. RECONFORTA. REFACE. REPARA. REPARTIZA. RESTABILI. RIDICA. RÎNDUI. SFĂTUI. SISTEMATIZA. SPILCUI. TĂMĂDUI. TICLUI. TONIFICA. VINDECA. VOPSI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

drege
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru drege:
drége (a drege) (popular, fam.) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dreg, persoana întâi plural: noi drégem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu dreséi, persoana întâi plural: noi dréserăm; participiu dres
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

drege
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru drege:
drége verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dreg, persoana întâi plural: noi drégem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu dreséi, persoana întâi plural: noi dréserăm; participiu dres
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

DREGE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DREGE:
DRÉGE verb a cârpi, a repara. (A drege un obiect rupt.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

DREGE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DREGE:
DREGE verb a cîrpi, a repara. (A drege un obiect rupt.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A drege
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A drege:
A drege ≠ a strica
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A DREGE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A drege
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a drege dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
119 8Vl24 / V: Îrg dera drege, îvp dira drege / prezentul indicativ: dreg / Etimologie: lat dirigere] 1 verb tranzitiv: Înv; c.
2 verb tranzitiv: Înv; îe A a drege pașii, calea cuiva A face pe cineva să meargă într-un anumit locuțiune 3 verb tranzitiv: Fig; îae A ajuta pe cineva să-și găsească drumul în viață.
12 vta Pfm; îe O fi și-o a drege Se spune pentru a sugera un șir de întâmplări sau vorbe lipsite de importanță.
14 verb tranzitiv: Îe A-și a drege glasul sau, rar vocea, înv viersul A tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta pentru a-și limpezi vocea.
16 verb tranzitiv: Îe A-și a drege gustul sau gura A mânca sau a bea ceva plăcut pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior.
17 verb tranzitiv: Pop; îe A a drege busuiocul A se strădui să schimbe în bine relațiile cu cineva Si: a se împrieteni.
19 verb tranzitiv: Pop; îe A a drege carul A schimba o situație în bine, reparând o greșeală.
22 verb tranzitiv: Pop; îe A-și a drege cheful A face ceea ce dorește, cu orice preț.
25 verb tranzitiv: Pfm; îe A-i a drege cuiva o palmă sau palme A lovi pe cineva cu palma.
26 vim Pfm; îe A o a drege A face, a vorbi ceva corespunzător pentru a îndrepta o greșeală, o gafă etc.
Drége a a drege popular, fam.
A a drege un obiect rupt.
A a drege un obiect rupt.

GRAMATICA cuvântului A drege?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a drege.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A drege poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE drege?
    Vezi cuvântul drege desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul drege?
    [ dre-ge ]
    Se pare că cuvântul drege are două silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL A drege
    Inţelegi mai uşor cuvântul a drege dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    A-și drege glasul sau vocea = a-și îndepărta răgușeala tușind ușor, înainte de a vorbi sau de a cînta
    A-și drege gustul = a mînca sau a bea ceva pentru a face să dispară gustul rău al unor alimente consumate mai înainte
    A face și a drege = a face așa, încît să iasă bine la capăt, a pune ceva la cale; a lucra, a trebălui; ironic a se afla în treabă, a meșteri
    A-și drege glasul sau vocea = a tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta, pentru a-și limpezi vocea
    A-și drege gustul = a mânca sau a bea ceva plăcut, pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior
    Face și drege = a se străduiește să rezolve, să realizeze ceva; b se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva
    A-și drege glasul sau vocea = a tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta, pentru a-și limpezi vocea
    A-și drege gustul = a mânca sau a bea ceva plăcut, pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior
    Face și drege = a se străduiește să rezolve, să realizeze ceva; b se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva

    © 2024 qDictionar.com