eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a fi arestat


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
A fi arestat [ a fi a-res-tat ]
VEZI SINONIME PENTRU a fi arestat PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a fi arestat în mai multe dicționare

Definițiile pentru a fi arestat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru A FI ARESTAT:
A FI ARESTAT a ajunge la salamet, a cădea, a cădea în groapă / în harpon, a cădea pe bec, a fi dus la deal / la obor, a fi făcut ghem, a fi luat în chirie, a fi luat în bază, a fi pus în ramă, a intra dincolo, a intra în vinerea seacă, a intra la cucurigu / la ghilimele, a se lăsa cu halagea, a lua calea putreziciunii, a pescui, a se retrage cu torțe, a se turna cu fapt.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

ARESTAT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARESTAT:
ARESTÁT, -I, arestați, -te, adjectiv Care a fost privat de libertate: închis, deținut.
       • (Substantivat) [Țăranii] au atacat vagonul cu arestați. DUMITRIU, B. forme 86. Arestatul nu era bosumflat la chip, ci arăta mai degrabă vesel. PAS, L. I 40.
Forme diferite ale cuvantului arestat: arestat-i

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ARESTAT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARESTAT:
ARESTAT adjectiv, substantiv (juridic)

1. adjectiv deținut, închis, întemnițat, reținut, (învechit) poprit. (Persoane arestat și persoane libere.)

2. adjectiv, substantiv capturat, prins. (Hoț arestat.)

3. substantiv deținut, întemnițat, prizonier, (învechit) arestant, (glumeț) pensionar.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

arestat
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arestat:
arestát2, arestată [Atestat: GAL AN, Z. R. 358 / Plural: arestatați, arestate / Etimologie: aresta] 1-2 smf, a (Persoană) privată de libertate în temeiul unui mandat de arestare Si: (înv) întemnițat, (pop) poprit, (îvr) arestăluit1, (înv) arestuit2, arestant.
Forme diferite ale cuvantului arestat: arestată

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ARESTAT
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ARESTAT:
ARESTAT achiziționat, aciolat, aciolisit, agățat, căzut, dubit, gărduit, hămuit, imprimat, îmbarcat, împachetat, înhămat, lăcuit, legat, pironit, poleit, poprit, săcuit.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

ARESTAT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARESTAT:
ARESTÁT, -Ă, arestați, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care se află în stare de arest (1).

– vezi aresta.
Forme diferite ale cuvantului arestat: arestat-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ARESTAT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARESTAT:
ARESTÁT, -Ă, arestați, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care se află în stare de arest (1).

– vezi aresta.
Forme diferite ale cuvantului arestat: arestat-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ARESTAT
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARESTAT:
ARESTÁT, -Ă, arestați, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care a fost arestat(ă); deținut.

– vezi aresta.
Forme diferite ale cuvantului arestat: arestat-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ARESTAT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ARESTAT:
ARESTÁT arestattă (arestatți, arestatte) și substantival Care se află în stare de arest; deținut. /v. a aresta
Forme diferite ale cuvantului arestat: arestattă arestatți arestatte

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ARESTAT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ARESTAT:
ARESTÁT, -Ă adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) aflată în stare de arest. [conform italiana arrestato].
Forme diferite ale cuvantului arestat: arestat-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

arestat
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru arestat:
arestát adjectiv masculin, substantiv masculin, plural arestáți; adjectiv feminin, substantiv feminin arestátă, plural arestáte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

arestat
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru arestat:
arestát adjectiv masculin, substantiv masculin, plural arestáți; forme singular arestátă, plural arestáte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

arestat
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arestat:
arestát1 sn [Atestat: MDA / Plural: arestaturi / Etimologie: aresta] (Rar) Arestare (1).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a


CUVINTE APROPIATE DE 'A FI ARESTAT'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL arestat
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului arestat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Persoane arestat și persoane libere.
Hoț arestat.
Arestatul și-a recunoscut fapta.
Persoane arestat și persoane libere.
Hoț arestat.
Arestát2, arestată [Atestat: GAL AN, Z.
358 / Plural: arestatați, arestate / Etimologie: aresta] 1-2 smf, a Persoană privată de libertate în temeiul unui mandat de arestare Si: înv întemnițat, pop poprit, îvr arestăluit1, înv arestuit2, arestant.
ARESTÁT arestattă arestatți, arestatte și substantival Care se află în stare de arest; deținut.
Arestát1 sn [Atestat: MDA / Plural: arestaturi / Etimologie: aresta] Rar Arestare 1.

GRAMATICA cuvântului arestat?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului arestat.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul arestat poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul arestat sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul arestat are forma: arestáți
  • single icon La singular substantivul arestat are forma: arestátă

CUM DESPART ÎN SILABE a fi arestat?
Vezi cuvântul a fi arestat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul a fi arestat?
[ a fi a-res-tat ]
Se pare că cuvântul a fi arestat are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL arestat

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A fi pestriț la mațe sau cu mațe pestrițe?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
unitate de măsură de capacitate pentru cereale, egală cu 20 de litri; vas având această capacitate; dublu-decimetru substantiv masculin
pasăre călătoare acvatică, cu aripi scurte, cu ciocul lung și ascuțit, cu penajul brun-măsliniu rallus aquaticus
a fi rău la suflet; a fi foarte zgârcit – din limba slavă veche pÄ©strÄ©
a pune primul dintre cele două semne care formează o paranteză; figurat a face o digresiune în cursul unei expuneri
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app