eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a fi piua ntai


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Piuă [ pi-uă ]
VEZI SINONIME PENTRU piuă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a fi piua ntai în mai multe dicționare

Definițiile pentru a fi piua ntai din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a piua
Verbul: a piua (forma la infinitiv)
A piua conjugat la timpul prezent:
  • eu piuez
  • tu piuezi
  • el ea piuază
  • noi piuăm
  • voi piuați
  • ei ele piuază
VEZI VERBUL a piua CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PIUĂ:
PÍUĂ, pive și piue, substantiv feminin

1. Instalație folosită în industria textilă pentru împîslirea într-un mediu cald și umed a fibrelor țesăturilor de lînă prin frecarea și presarea lor între doi cilindri rotitori și lovirea lor cu ciocane de lemn, pentru a le face mai compacte și mai moi; dîrstă. Ce mi-i da mie ca să fac pînă mîne dimineață ca apa din rîul de dinaintea casei să curgă îndărăpt și morile și piuele de pe dînsul să îmbie cu roțile îndărăpt? SBIERA, P. 192. Țuțuienii, veniți din Ardeal... sînt vestiți pentru teascurile de făcut oloi, și condrenii cu morile de pe Nemțișor și piuele de făcut sumane. CREANGĂ, A. 72.

2. Vas de lemn, de metal sau de piatră, cu pereții și fundul gros, în care se mărunțesc sau se pisează diverse substanțe solide prin lovire cu pisălogul. Piua-i în căsoaia de alăture, fusele în oboroc sub pat, iar furca după horn. Cînd te-i sătura de strujit pene, vei pisa mălai. CREANGĂ, O. A. 132. Aci, în Celei, am găsit... multe vase de pămînt, o piuă de piatră, obiecte de fier, cărămizi cu diferite amprente. BOLLIAC, O. 273. În piuă te-oi pisa, în moară te-oi măcina, în vînt te-oi arunca. TEODORESCU, P. P. 365.
       • Expresia: A bate apa în piuă vezi apă. A se pune piuă = a se apleca, a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care verb reflexiv:ea să ajungă la un loc înalt sau pentru a-l lua în cîrcă. Ștefan cel Mare... fusese așa de pitic că aprodul Purice se pusese piuă ca el... să încalece calul. DELAVRANCEA, H. TUD. 34. Credinciosul lui puindu-se piuă, Făt-Frumos se urcă pe dînsul, de-aci pe coama zidului și sări în grădină. ISPIRESCU L. 75. Baba s-a pus piuă și strigă lui Prichindel:

– Haide hopa!

– Țin-te bine baboi Și țup odată! în cîrca babei. CARAGIALE, O. III 57.
♦ Parte a șteampului în care se zdrobește un minereu.

3. Scobitură, gaură într-un obiect sau într-o piesă a unei instalații, servind la fixarea sau rotirea altei piese (fixe sau mobile) din instalația respectivă: a) scobitură în care se reazemă și se învîrtește fusul cu pietrele morii;gaură săpată în piatră pentru fixarea unui stîlp. (În forma pivă) Mai adesea acest loc e o cruce de piatră, strîmbată din piva ei, sau un puț cu furcă, adică o groapă adîncă de unde se scoate apă cu burduful. ODOBESCU, S. III 16.

4. Tun primitiv, făcut la început dintr-un trunchi de lemn scobit, iar mai tîrziu din metal, care se încărca pe la gura țevii; treasc. Capetele urdiei au înaintat singure la pieirea lor, cătră larma înșelătoare de război; s-au adaos și carăle cu pive care s-au înglodat în mlaștină și s-au pus apoi de-a curmezișul. SADOVEANU, forme J. 763. [În secolul al XVI-lea în Moldova] mortierele se numeau pive și abuzurile cumbarale. BĂLCESCU, O. I 126.

– Variantă: pívă substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PIUĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PIUĂ:
PÍUĂ, pive, substantiv feminin

1. Instalație sau mașină folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână prin frecarea și presarea lor între doi cilindri rotitori și prin lovirea lor cu ciocane de lemn într-un mediu cald și umed.

2. Vas de lemn, de metal sau de piatră de diverse forme și mărimi, cu pereții și cu fundul gros, în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide.

3. Parte a șteampului în care se zdrobește un minereu.

4. Scobitură în piesa unei instalații, care servește la fixarea sau la rotirea altei piese din instalația respectivă.

5. (învechit și regional) Mortier.

6. (popular; în expresie) A se pune piua (sau în piuă) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care verb reflexiv:ea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă. [ pronunție: pi-uă.

– plural și: piue.

– Variante (învechit și regional): pívă substantiv feminin]

– latina *pilla.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PIUĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PIUĂ:
PÍUĂ, pive, substantiv feminin

1. Instalație sau mașină folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână într-un mediu cald și umed.

2. Vas de lemn, de metal sau de piatră de diverse forme și mărimi, cu pereții și cu fundul gros, în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide.

3. Parte a șteampului în care se mărunțește un minereu.

4. Scobitură în piesa unei instalații, care servește la fixarea sau la rotirea altei piese din instalația respectivă.

5. (învechit și regional) Mortier.

6. (popular; în expresie) A se pune piua (sau în piuă) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care verb reflexiv:ea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă. [ pronunție: pi-uă.

– plural și: piue.

– Variante (învechit și regional): pívă substantiv feminin]

– latina *pilla.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

piuă
Alte etimologii românești dă următoarea definitie pentru piuă:
piuă Toate dicționarele noastre (inclusiv DLRM) îl explică prin latina *pilla, socotit în general ca sincopat din pilula. Numai Ciorănescu scrie cuvîntul fără asterisc, pentru că e atestat în Du Cange. Evident însă că prezența în latinitatea evului mediu nu are cum să ne ajute pe noi. Am arătat în Les consonnes géminées en latin Paris, 1929, p. 196, că pilla e atestat în antichitate, iar la p. 51, că această forma nu provine din pilula, ci este o variantă expresivă a lui pila.
Definiție sursă: Alte etimologii românești

piuă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru piuă:
píuă (píue), substantiv feminin –

1. Vas de pisat. –

2. Dîrstă. –

3. (învechit) Tun primitiv. –

4. Parte a șteampului, scobitură în instalații, broască, piuliță.

– Variante pivă. latina pilla în loc de pila (Pușcariu 1327; Candrea-Dens., 1387; REW 6496). Forma cu ll apare la Du Cange; variantă, ca în măduvă. plural piue, piuă nu se folosește în prezent.

– derivat piuar, substantiv masculin (dîrstar); piuliță, substantiv feminin (vas de pisat; piesă cu filet).
Forme diferite ale cuvantului piua: píue

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

piuă
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru piuă:
piuă, piue și pive substantiv feminin Scobitură în piesa unei instalații sau într-un bloc de piatră, care servește la fixarea sau rotirea altei piese.
       • Piuă de cruce = bloc de piatră care se îngroapă parțial în pământ și care este prevăzut cu un locaș pentru fixarea unei cruci al cărei suport este piedestal. [Variante: pívă substantiv feminin]

– Din latina pilla.

Definiție sursă: Dicționar religios

PIUĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PIUĂ:
PIUĂ s.

1. (industria textilă) (regional) dîrstă, (Transilvania) dubă, (Transilvania și Bucovina) ștează, (Transilvania și Maramures) vîltoare, (învechit) menghină. (piua pentru împîslirea dimiei.)

2. (termen militar) (regional) mojar, treasc. (Tunul primitiv numit piua.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

piua
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru piua:
piuá verb (silabe pi-ua), indicativ prezent persoana întâi singular: eu piuéz, persoana a treia singular: el / ea și plural piueáză, persoana întâi plural: noi piuăm (silabe -uăm); conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural piuéze (silabe -ue-); gerunziu piuând (silabe -uând)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

piua
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru piua:
piuá (a piua) (popular) (pi-ua) verb, indicativ prezent 3 piueáză, persoana întâi plural: noi piuắm (pi-uăm); conjunctiv prezent 3 să piuéze (pi-ue-); gerunziu piuấnd (pi-uând)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

piua!
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru piua!:
piua! interjecție folosită în jocurile de copii pentru a marca întreruperea temporară a participării la joc a unuia dintre copii.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

PIUA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PIUA:
PIUÁ, piuez, verb

I. tranzitiv A da o țesătură de lână la piuă (1). [ pronunție: pi-ua]

– Din piuă.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PIUA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PIUA:
PIUÁ, piuez, verb

I. tranzitiv A da o țesătură de lână la piuă (1). [ pronunție: pi-ua]

– Din piuă.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PIUA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PIUA:
PIUÁ, piuez, verb

I. tranzitiv A trece prin piuă țesăturile de lînă.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PIUA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PIUA:
PIUA verb (industria textilă) (Transilvania și Maramures) a pisa. (A piua abaua.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PIUĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PIUĂ:
PÍUĂ substantiv verbal adăpătoare, jgheab, mortier, troacă, uluc.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

piuă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru piuă:
piuă substantiv verbal ADĂPĂTOARE. JGHEAB. MORTIER. TROACĂ. ULUC.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

piuă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru piuă:
píuă substantiv feminin (silabe -uă), genitiv dativ articulat pívei; plural píve
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

PIUA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PIUA:
PIUÁ verb (Transilvania și Maramures) a pisa. (A piua abaua.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

piuă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru piuă:
píuă (pi-uă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat pívei; plural píve
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PIUA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PIUA:
PÍUA interjecție vezi atenție.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

piua
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru piua:
piua interjecție vezi ATENȚIE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A FI PIUA NTAI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL piua
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului piua dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Piua pentru împîslirea dimiei.
Tunul primitiv numit piua.
Piua pentru împâslirea dimiei.
Tunul primitiv numit piua.
Piuá a piua popular pi-ua verb, indicativ prezent 3 piueáză, persoana întâi plural: noi piuắm pi-uăm; conjunctiv prezent 3 să piuéze pi-ue-; gerunziu piuấnd pi-uând.
A piua abaua.
A piua abaua.

GRAMATICA cuvântului piua?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului piua.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul piua poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul piua sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul piuă are forma: piue
  • group icon La plural verbul piua se conjugă: ei ele piueáză

CUM DESPART ÎN SILABE piuă?
Vezi cuvântul piuă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul piuă?
[ pi-uă ]
Se pare că cuvântul piuă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL piua
Inţelegi mai uşor cuvântul piua dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A se pune piuă = a se apleca, a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care verb reflexiv:ea să ajungă la un loc înalt sau pentru a-l lua în cîrcă
Popular; în expresie A se pune piua sau în piuă = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care verb reflexiv:ea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă
Popular; în expresie A se pune piua sau în piuă = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care verb reflexiv:ea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă
Piuă de cruce = bloc de piatră care se îngroapă parțial în pământ și care este prevăzut cu un locaș pentru fixarea unei cruci al cărei suport este piedestal

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL piua

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Foiță de țigară?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi îmbrăcat în zdrențe, a fi zdrențos, zdrențăros
a desface degetele strânse în pumn; figurat a fi darnic
bucată mică de hârtie specială, foarte subțire, de formă dreptunghiulară, în care se învelește tutunul pentru a face o țigară
stare a unui corp sau a unui sistem fizic care posedă cel puțin doi poli electrici plus și minus
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app