eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a fluiera fluier


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Fluiera [ flu-ie-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU fluiera PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a fluiera fluier în mai multe dicționare

Definițiile pentru a fluiera fluier din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a fluiera
Verbul: a fluiera (forma la infinitiv)
A fluiera conjugat la timpul prezent:
  • eu fluier
  • tu fluieri
  • el ea fluieră
  • noi fluierăm
  • voi fluierați
  • ei ele fluieră
VEZI VERBUL a fluiera CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FLUIERA:
FLUIERÁ, flúier, verb

I. intranzitiv

I.

1. A produce un sunet ca al fluierului sau o combinație (melodică) de sunete, suflînd printre buze (sau printre degetele băgate în gură). Pe ici, pe colea, trecea cîte un romanțios fluierînd. EMINESCU, N. 34. Pune straja la pîndă, ca să tragă cu urechea și să fluiere cînd se apropie vînătorul. ODOBESCU, S. III 81.
       • Expresia: A fluiera a pagubă = a fluiera în semn de părere de rău pentru o pagubă suferită, pentru o neizbîndă. Ce să facă el așadară? Fluieră una a pagubă. RETEGANUL, P. I 60.
       • tranzitiv Hulub era de felul lui un om vesel. Mai totdeauna fluiera frînturi de melodii. vezi limba română februarie 1953, 42. Trec fețe serbede... fluierînd doine dureroase! RUSSO, S. 147.
       • Compus: fluieră-vînt substantiv masculin = persoană care își pierde verb reflexiv:emea umblînd haimana, fără nici o treabă serioasă. Fata tot șezînd la fereastră, vedea pe un june fluieră-vînt, umblînd de colo pînă colo. ISPIRESCU, L. 120.
♦ (Despre unele păsări sau insecte) A produce sunete asemănătoare cu ale fluierului. Ei aud... acea nenumărată lume de insecte ce se strecoară prin ierburi țiuind, scîrțîind, fluierînd. ODOBESCU, S. III 19.
       • tranzitiv O mierlă fluiera o melodie înceată. SADOVEANU, O. I 287.
♦ tranzitiv (La spectacole, manifestări sportive etc.) A-și manifesta dezaprobarea prin fluierături. Spectatorii l-au fluierat pe arbitru. ▭ Slugile aduse la reprezentație de neamurile sale l-au fluierat. Nici asta nu-l putea opri. SADOVEANU, E. 68.

2. A cînta din fluier. Măi bădiță Niculiță, Cînd ieși seara pe uliță, Fluieră din fluieriță. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 49.

3. A produce sunete ascuțite, întrebuințînd un instrument special, mai ales pentru semnalizare; a șuiera. Ilenuța milițiană Fluieră cu foc. FRUNZĂ, Z. 62.

II. (Despre vînt) A sufla cu tărie, a șuiera. Vîntul fluieră în strașina casei. Zăpada le-a troienit ușa pe din afară. DELAVRANCEA, H. TUD. 28.
       • tranzitiv Cine poate să zică că zdrențurosul și desculțul nu s-ar îmbrăca mai curat și mai elegant dacă ar avea putință... că i-ar plăcea să-l ploaie din tavan și să-l fluiere vîntul din toate părțile? GHICA, S. 594.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

FLUIERA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FLUIERA:
FLUIERÁ, flúier, verb

I. intranzitiv

I.

1. A emite un sunet asemănător cu al fluierului (1) sau o combinație (melodică) de sunete, suflând printre buze sau printre degetele băgate în gură.
       • Compus (popular și fam.): fluieră-vânt substantiv masculin și forme = om care își pierde verb reflexiv:emea, care umblă haimana.
♦ (Despre unele păsări) A scoate sunete asemănătoare cu ale fluierului (1).
♦ tranzitiv (La spectacole, manifestări sportive etc.) A-și manifesta dezaprobarea sau aprobarea prin fluierături.

2. A cânta din fluier (1).

3. A emite sunete ascuțite întrebuințând un instrument special, mai ales pentru semnalizare.

II. (Despre vânt, furtună, vijelie etc.; la persoană

3) A produce un zgomot ascuțit și puternic; a șuiera. [ pronunție: flu-ie-]

– Din fluier.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FLUIERA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FLUIERA:
FLUIERÁ, flúier, verb

I. intranzitiv

I.

1. A emite un sunet asemănător cu al fluierului (1) sau o combinație (melodică) de sunete, suflând printre buze sau printre degetele băgate în gură.
       • Compus: fluieră-vânt substantiv masculin invariabil = om care își pierde verb reflexiv:emea, care umblă haimana.
♦ (Despre unele păsări) A scoate sunete asemănătoare cu ale fluierului (1).
♦ tranzitiv (La spectacole, manifestări sportive etc.) A-și manifesta dezaprobarea sau aprobarea prin fluierături.

2. A cânta din fluier (1).

3. A emite sunete ascuțite întrebuințând un instrument special, mai ales pentru semnalizare.

II. (Despre vânt, furtună, vijelie etc.; la persoană

3) A produce un zgomot ascuțit și puternic; a șuiera. [ pronunție: flu-ie-]

– Din fluier.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

A FLUIERA1 fluier
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A FLUIERA1 fluier:
A FLUIERÁ1 flúier intranzitiv

1) A cânta din fluier.

2) A scoate sunete pătrunzătoare cu un instrument special (pentru a semnaliza ceva).

3) A produce un sunet, suflând printre buze sau printre degetele băgate în gură.

4) (despre păsări) A scoate sunete asemănătoare cu ale fluierului.

5) (despre vânt, furtună etc.) A produce un zgomot ascuțit și continuu; a șuiera. [silabe flu-ie-] /Din fluier

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

A FLUIERA2 fluier
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A FLUIERA2 fluier:
A FLUIERÁ2 flúier tranzitiv

1) A cânta prin fluierat. a fluiera2 fluier o melodie.
       • Fluieră-vânt calificativ depreciativ, atribuit unei persoane care umblă fără rost; pierde-vară.

2) A trata cu fluierături (manifestând nemulțumire, dezaprobare). [silabe flu-ie-] /Din fluier

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

FLUIERA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FLUIERA:
FLUIERA verb a șuiera, a vîjîi, a vui, (rar) a zbîrnîi, (Transilvania) a șovăi. (Vîntul fluiera prin hornuri.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

fluiera
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fluiera:
fluierá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu flúier, persoana a treia singular: el / ea și plural flúieră
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

fluiera
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fluiera:
fluierá (a fluiera) verb, indicativ prezent 3 flúieră
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

FLUIERĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FLUIERĂ:
FLÚIERĂ substantiv feminin vezi fluier.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


CUVINTE APROPIATE DE 'A FLUIERA FLUIER'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL FLUIERĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fluieră dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
FluierĂ o melodie.
Vîntul fluierĂ prin hornuri.
Fluierá a fluierĂ verb, indicativ prezent 3 flúieră.

GRAMATICA cuvântului FLUIERĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fluieră.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul FLUIERĂ poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul FLUIERĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural verbul fluiera se conjugă: ei ele flúieră

CUM DESPART ÎN SILABE fluiera?
Vezi cuvântul fluiera desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fluiera?
[ flu-ie-ra ]
Se pare că cuvântul fluiera are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL FLUIERĂ
Inţelegi mai uşor cuvântul fluieră dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A fluiera a pagubă = a fluiera în semn de părere de rău pentru o pagubă suferită, pentru o neizbîndă
Compus: fluieră-vînt substantiv masculin = persoană care își pierde verb reflexiv:emea umblînd haimana, fără nici o treabă serioasă
: fluieră-vânt substantiv masculin și forme = om care își pierde verb reflexiv:emea, care umblă haimana
Compus: fluieră-vânt substantiv masculin invariabil = om care își pierde verb reflexiv:emea, care umblă haimana

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL FLUIERĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Vocală închisă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
reprodus parțial, fragmentar; extras de cont
acid organic care se găsește în grăsimile animale, mai ales în unt
vocală în timpul articulării căreia canalul fonator este strâmtat, limba fiind mai apropiată de cerul gurii decât în timpul articulării unei vocale deschise
nici urmă, nici pomeneală, nici vorbă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app