eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a fractura


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Fractură [ frac-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU fractură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a fractura în mai multe dicționare

Definițiile pentru a fractura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a fractura
Verbul: a fractura (forma la infinitiv)
A fractura conjugat la timpul prezent:
  • eu fracturez
  • tu fracturezi
  • el ea fracturează
  • noi fracturăm
  • voi fracturați
  • ei ele fracturează
VEZI VERBUL a fractura CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FRACTURĂ:
FRACTÚRĂ, fracturi, substantiv feminin

1. (medicină) Ruptură a unui os sau a unui cartilaj, prin extensie a unui membru al corpului.

2. (tehnică) Suprafață neregulată rezultată la ruperea sau la spargerea unui obiect.
♦ (geologie) Falie.

– Din limba franceza fracture, latina fractura.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

FRACTURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FRACTURĂ:
FRACTÚRĂ, fracturi, substantiv feminin

1. (medicină) Ruptură a unui os sau a unui cartilaj, prin extensie a unui membru al corpului.

2. (tehnică) Suprafață neregulată rezultată la ruperea sau la spargerea unui obiect.
♦ (geologie) Falie.

– Din limba franceza fracture, latina fractura.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FRACTURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FRACTURĂ:
FRACTÚRĂ fracturai forme

1) Leziune constând în ruperea unui os sau a unui membru.

2) Loc al acestei leziuni.

3) Ruptură în scoarța terestră apărută ca urmare a mișcărilor tectonice verticale; falie. /<fr. fracture, latina fractura
Forme diferite ale cuvantului fractura: fracturai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

FRACTURĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FRACTURĂ:
FRACTÚRĂ substantiv feminin Ruptură a unui os, (prin extensie) a unui membru al corpului.
♦ Suprafață neregulată care apare la ruperea sau spargerea unui obiect.
♦ Falie. [< limba franceza fracture, conform latina fractura < frangere

– a rupe].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

FRACTURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FRACTURA:
FRACTURÁ, fracturez, verb

I. tranzitiv și reflexiv A(-și) frânge, a(-și) rupe un os, prin extensie un membru al corpului; a produce sau a suferi o fractură.

– Din limba franceza fracturer.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

FRACTURĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FRACTURĂ:
FRACTÚRĂ substantiv feminin

1. ruptură violentă a unui os sau cartilaj.
       • (figurat) ruptură, despărțire.

2. casură.

3. falie. (< limba franceza fracture, latina fractura)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

A FRACTURA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A FRACTURA:
A FRACTURÁ a fracturaéz tranzitiv (oase sau membre) A supune unei leziuni prin acțiunea violentă a unei forțe; a frânge; a rupe. /<fr. fracturer
Forme diferite ale cuvantului a fractura: a fracturaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

FRACTURA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FRACTURA:
FRACTURÁ, fracturez, verb

I. tranzitiv (Cu privire la un os, prin extensie la un membru al corpului) A frînge, a rupe. Și-a fracturat piciorul.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

fractură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru fractură:
*fractúră forme, plural ĭ (latina fractura, despre fractus, frînt. vezi frîng). Chir. Frîngerea unuĭ os și locu unde un os e frînt.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

FRACTURA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FRACTURA:
FRACTURÁ verb

I. trecut, reflexiv A(-și) rupe, a(-și) frânge un os; (prin extensie) un membru al corpului. [< limba franceza fracturer].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

FRACTURĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FRACTURĂ:
FRACTÚRĂ, fracturi, substantiv feminin Ruptură (a unui os, prin extensie a unui membru al corpului). Fractura piciorului.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

FRACTURA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FRACTURA:
FRACTURÁ, fracturez, verb

I. tranzitiv și reflexiv A produce sau a suferi o fractură.

– Din limba franceza fracturer.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FRACTURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FRACTURĂ:
FRACTURĂ substantiv (medicina) ruptură, (popular) frîntură. (fractura unui os, a unui membru.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

FRACTURA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FRACTURA:
FRACTURÁ verb trecut, reflexiv a(-și) produce o fractură. (< limba franceza fracturer)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

fractura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fractura:
fracturá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu fracturéz, persoana a treia singular: el / ea și plural fractureáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

FRACTURA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru FRACTURA:
FRACTURÁ verb (medicina) a (-și) frânge, a(-și) rupe. (Și-a fractura un os.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

FRACTURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FRACTURĂ:
FRACTURĂ verb (medicina) a(-și) frînge, a(-și) rupe. (Și-a fractura un os.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

fractură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fractură:
fractúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat fractúrii; plural fractúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

fractură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fractură:
fractúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat fractúrii; plural fractúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

fractură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fractură:
fractură forme sfărâmarea unui os: fractura brațului.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

fractura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fractura:
fracturá (a fractura) verb, indicativ prezent 3 fractureáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A FRACTURA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fractura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fractura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
FRACTÚRĂ fracturai forme 1 Leziune constând în ruperea unui os sau a unui membru.
A FRACTURÁ fracturaéz tranzitiv oase sau membre A supune unei leziuni prin acțiunea violentă a unei forțe; a frânge; a rupe.
Fractura unui os, a unui membru.
Fractura unui os, a unui membru.
Și-a fractura un os.
Și-a fractura un os.
Fracturá a fractura verb, indicativ prezent 3 fractureáză.

GRAMATICA cuvântului fractura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fractura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fractura poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul fractura sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul fractura se conjugă: ei ele fractureáză
  • group icon La plural substantivul fractură are forma: fractúri

CUM DESPART ÎN SILABE fractură?
Vezi cuvântul fractură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fractură?
[ frac-tu-ră ]
Se pare că cuvântul fractură are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL fractura

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Regional; în expresie a-și căpăta alageaua sau a păți o alagea?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
surd
parte a dreptului cu aplicare generală; substantiv comun, -ă i.
a se păcăli
bliț comandat pe cale optică de lumina blițului principal, asigurându-se o sincronizare perfectă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app