eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a gresi


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Greşi [ gre-şi ]
VEZI SINONIME PENTRU greşi PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a gresi în mai multe dicționare

Definițiile pentru a gresi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a greși
Verbul: a greși (forma la infinitiv)
A greși conjugat la timpul prezent:
  • eu greșesc
  • tu greșești
  • el ea greșește
  • noi greșim
  • voi greșiți
  • ei ele greșesc
VEZI VERBUL a greși CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GREȘI:
GREȘÍ, greșesc, verb IV.

1. intranzitiv A face o greșeală, a comite o eroare; prin extensie a se înșela (din nepricepere sau fără voie). Ascultă-mă și de astă dată și nu vei greși. ISPIRESCU, L. 21. Văd și eu că am greșit, de-am ponegrit-o așa de tare. CREANGĂ, P. 134. Cine-ntreabă nu greșește.
♦ A nu nimeri ținta, a da greș. Potira-l urmărea, Potiră arnăuțească Cu iarbă vînătorească, Unde-a da, să nu greșească! ALECSANDRI, P. P. 88.
       • tranzitiv A greșit ținta.
♦ reflexiv (Popular) A face ce n-ar fi verb reflexiv:ut să facă (din nebăgare de seamă, cedînd unei impulsii momentane). Fata cea mică se greși într-o zi și spuse surorilor cum argatul care le da flori se roșește ca o sfeclă cînd vine înaintea lor, și cum este de curățel. ISPIRESCU, L. 234. S-o fiarbă tare cu luare-aminte ca nu cumva să deie-n foc sau să se greșească ca să guste să vadă cum îi borșul. SBIERA, P. 119.

2. tranzitiv A face rău, a executa greșit (ceva), a nu izbuti să facă bine (ceva). A greșit socotelile. Croitorul mi-a greșit haina. ▭ Ioana le recita fără să greșească nici o vorbă. La TDRG.
♦ A lua un lucru drept altul; a încurca. A greși adresa. ▭ A greșit răvașile; în loc să dea pe cel verde Zoei, i-a dat pe cel roz. NEGRUZZI, S. I 24.
♦ (Complementul este «drumul», «calea») A rătăci drumul, a apuca alt drum decît cel bun. Mă opresc, căci mi se pare că iar am greșit calea. ODOBESCU, S. III 60. Iovan Iorgovan... Nainte mergea, De Cerna-și uita, Drumul că greșea Și se rătăcea. TEODORESCU, P. P. 418.

3. tranzitiv A se face vinovat cu ceva față de cineva, a face cuiva un rău. Vai de mine... Dar ce v-am greșit eu, oameni buni? ALECSANDRI, T. I 400. Spune-mi ce ți-am greșit eu, De mă muncești așa rău? CONACHI, P. 205. Mă urăști fără vină, Că nimic nu ți-am greșit. HODOȘ, P. P. 97.
       • intranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu») Dacă greșesc cu ceva și am făcut rău, pe mine pedepsește-mă. DUMITRIU, N. 121. Aș verb reflexiv:ea... să-i întreb ce au cu mine, cu ce le-am greșit? La TDRG.
♦ (În vorbirea celor credincioși; întrebuințat absolut sau determinat prin «înaintea lui dumnezeu») A păcătui. Nu știu ce să mai zic și despre dumnezeu, ca să nu greșesc. Pesemne c-a ajuns și el în mintea copiilor. CREANGĂ, P. 317. Nu știu cum să mai zic, ca să nu greșesc înaintea lui dumnezeu. id. ib. 234.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



GREȘI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GREȘI:
GREȘÍ, greșesc, verb IV.

1. intranzitiv A comite o greșeală; prin extensie a se înșela.
♦ intranzitiv și tranzitiv A nu nimeri ținta, obiectivul ochit; a da greș.

2. tranzitiv A executa ceva greșit, rău.
♦ A lua un lucru drept altul; a încurca, a confunda.
       • Expresia: A greși drumul (sau calea) = a (se) rătăci; prin extensie a se abate de la regulile morale, de conduită.

3. intranzitiv A se face vinovat de ceva față de cineva, a face cuiva un rău, un neajuns; prin extensie a păcătui.

– Din limba slavă (veche) grĕšiti.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GREȘI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GREȘI:
GREȘÍ, greșesc, verb IV.

1. intranzitiv A comite o greșeală; prin extensie a se înșela.
♦ intranzitiv și tranzitiv A nu nimeri ținta, obiectivul ochit; a da greș.

2. tranzitiv A executa ceva greșit, rău.
♦ A lua un lucru drept altul; a încurca, a confunda.
       • Expresia: A greși drumul (sau calea) = a (se) rătăci; prin extensie a se abate de la regulile morale, de conduită.

3. intranzitiv A se face vinovat de ceva față de cineva, a face cuiva un rău, un neajuns; prin extensie a păcătui.

– Din limba slavă (veche) grĕšiti.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

GREȘI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GREȘI:
GREȘI verb

1. a păcătui, (învechit și regional) a scăpăta, a (se) sminti, (învechit) a se săblăzni, (învechit figurat) a se luneca. (Am gresi grav față de tine.)

2. a se înșela. (A gresi în privința lui.)

3. a rătăci, (învechit) a sminti. (A gresi drumul.)

4. a confunda, a încurca. (A gresi ușile.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



A GREȘI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A GREȘI:
A GREȘÍ a gresiésc

1. intranzitiv

1) A face o greșeală; a încălca anumite norme, principii.

2) A comite un păcat; a păcătui.

2. tranzitiv

1) A face să conțină o greșeală (sau mai multe). a gresi problema.

2) (adrese, drumuri etc.) A lua drept altul. /<sl. grĕšiti
Forme diferite ale cuvantului a gresi: a gresiésc a gresi1.
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

greși
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru greși:
greșí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele greșésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea greșeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural greșeáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

greși
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru greși:
greșí (a gresi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele greșésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea greșeá; conjunctiv prezent 3 să greșeáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A GRESI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL GREȘI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului greşi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Am greȘi grav față de tine.
A greȘi în privința lui.
A greȘi drumul.
A greȘi ușile.
A GREȘÍ greȘiésc 1.
GreȘi problema.
Greșí a greȘi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele greșésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea greșeá; conjunctiv prezent 3 să greșeáscă.



GRAMATICA cuvântului GREȘI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului greşi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul GREȘI poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE greşi?
    Vezi cuvântul greşi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul greşi?
    [ gre-şi ]
    Se pare că cuvântul greşi are două silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL GREȘI
    Inţelegi mai uşor cuvântul greşi dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    A greși drumul sau calea = a se rătăci; prin extensie a se abate de la regulile morale, de conduită
    A greși drumul sau calea = a se rătăci; prin extensie a se abate de la regulile morale, de conduită



    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL GREȘI

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: A da greș?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    a reprezentare grafică a regimului vânturilor într-un anumit punct sau într-o anumită zonă de pe un teritoriu; b reprezentare grafică, în formă de stea, a direcțiilor punctelor cardinale, folosită în cutia unei busole pentru a repera dire
    coroană; estoniană kroon < germana krone < germana de sus medie krōn, krōne < vezi germana de sus korōna < latina corōna
    a a nu nimeri ținta, obiectivul ochit; b a nu izbuti într-o acțiune, într-o întreprindere
    pojar
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT










    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app