eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a incorona


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
încorona [ în-co-ro-na ]
VEZI SINONIME PENTRU încorona PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a incorona în mai multe dicționare

Definițiile pentru a incorona din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a încorona
Verbul: a încorona (forma la infinitiv)
A încorona conjugat la timpul prezent:
  • eu încoronez
  • tu încoronezi
  • el ea încoronează
  • noi încoronăm
  • voi încoronați
  • ei ele încoronează
VEZI VERBUL a încorona CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCORONA:
ÎNCORONÁ, încoronez, verb

I.

1. reflexiv (Despre monarhi) A pune pe cap coroana ca simbol al demnității de monarh; prin extensie a deveni monarh, a se urca pe tron. În anul 1301, dinastia lui Arpad se stinge și, după lupte, se încoronează un rege din dinastia de Anjou. istorie R.P.R. 106. Și-n aceste clipe se vor face războaie, se vor încorona regi. EMINESCU, N. 61. Se încoronară și se proclamară rege și regină Poloniei. NEGRUZZI, S. I 178.
       • tranzitiv El, Volos, doar-a-ncoronat Pe Decebal cel luminat. COȘBUC, P. II 303.

2. tranzitiv figurat A împodobi cu ceva în chip de coroană; a încununa. Niște sprincene... încoronau ochii ei negri. NEGRUZZI, S. I 44. Aci plopii cu frunza o vale-ncoronează, Acolo se văd dealuri, ș-aici sălbatici vii. ALEXANDRESCU, P. 28.

3. tranzitiv figurat A încheia, a desăvîrși o activitate printr-o ultimă realizare valoroasă.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNCORONA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCORONA:
ÎNCORONÁ, încoronez, verb

I.

1. reflexiv și tranzitiv A(-și) pune coroană de monarh; prin extensie a deveni sau a învesti pe cineva monarh.

2. tranzitiv A împodobi cu ceva (în formă de coroană); a încununa.

3. tranzitiv figurat A desăvârși o lucrare, o operă, o activitate; a reprezenta în activitatea cuiva realizarea cea mai valoroasă; a încununa (2).

– Din latina incoronare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNCORONA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCORONA:
ÎNCORONÁ, încoronez, verb

I.

1. reflexiv și tranzitiv A(-și) pune coroană de monarh; prin extensie a deveni sau a învesti pe cineva monarh.

2. tranzitiv A împodobi cu ceva (în formă de coroană); a încununa.

3. tranzitiv figurat A desăvârși o lucrare, o operă, o activitate; a reprezenta în activitatea cuiva realizarea cea mai valoroasă; a încununa (2).

– Din latina incoronare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

A ÎNCORONA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNCORONA:
A ÎNCORONÁ a incoronaéz tranzitiv

1) (monarhi) A urca pe tron, punând coroana pe cap (ca simbol al puterii).

2) (persoane) A împodobi cu ceva în formă de coroană; a încununa. a incorona cu lauri.

3) figurat (activități, opere etc.) A încheia printr-o realizare de prestigiu; a încununa. /<lat. incoronare
Forme diferite ale cuvantului a incorona: a incoronaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÎNCORONA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCORONA:
ÎNCORONA verb

1. a încununa, (învechit) a cununa. (L-a incorona cu flori.) 2.* (figurat) a încununa. (Și-a incorona activitatea cu o capodoperă.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

încorona
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încorona:
încoroná verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu încoronéz, persoana a treia singular: el / ea și plural încoroneáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

încorona
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încorona:
încoroná (a incorona) verb, indicativ prezent 3 încoroneáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

A încorona
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A încorona:
A încorona ≠ a detrona
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A INCORONA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A încorona
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a încorona dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A ÎNCORONÁ a încoronaéz tranzitiv 1 monarhi A urca pe tron, punând coroana pe cap ca simbol al puterii.
A încorona cu lauri.
L-a a încorona cu flori.
Și-a a încorona activitatea cu o capodoperă.
Și-a a încorona activitatea cu o capodoperă.
încoroná a a încorona verb, indicativ prezent 3 încoroneáză.

GRAMATICA cuvântului A încorona?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a încorona.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A încorona poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul încorona se conjugă: ei ele încoroneáză

CUM DESPART ÎN SILABE încorona?
Vezi cuvântul încorona desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încorona?
[ în-co-ro-na ]
Se pare că cuvântul încorona are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A încorona