eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a invectiva


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Invectivă [ in-vec-ti-vă ]
VEZI SINONIME PENTRU invectivă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a invectiva în mai multe dicționare

Definițiile pentru a invectiva din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a invectiva
Verbul: a invectiva (forma la infinitiv)
A invectiva conjugat la timpul prezent:
  • eu invectivez
  • tu invectivezi
  • el ea invectivează
  • noi invectivăm
  • voi invectivați
  • ei ele invectivează
VEZI VERBUL a invectiva CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INVECTIVĂ:
INVECTÍVĂ, invective, substantiv feminin Expresie violentă, jignitoare, ofensatoare, vorbă de ocară la adresa cuiva; injurie.
♦ Procedeu stilistic care constă în folosirea expresiei violente, agresive, în scopuri polemice sau satirice.

– Din limba franceza invective, latina invectivae.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

INVECTIVĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INVECTIVĂ:
INVECTÍVĂ, invective, substantiv feminin Expresie violentă, jignitoare, ofensatoare, vorbă de ocară la adresa cuiva; injurie.
♦ Procedeu stilistic care constă în folosirea expresiei violente, agresive.

– Din limba franceza invective, latina invectivae.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

INVECTIVĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INVECTIVĂ:
INVECTÍVĂ substantiv feminin

1. vorbă de ocară; injurie, insultă.

2. expresie violentă în unele scrieri literare, cu funcție stilistică sau în scop polemic ori satiric. (< limba franceza invective, latina invectivae)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

invectivă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru invectivă:
*invectívă forme, plural e (latina invectiva [adică oratio, cuvîntare], despre in-vehor, mă pornesc contra. vezi vehicul, vexez). Discurs violent pornit contra cuĭva: o violentă invectivă contra vițiuluĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

INVECTIVA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INVECTIVA:
INVECTIVÁ, invectivez, verb

I. tranzitiv (Franțuzism rar) A adresa cuiva invective, a ocărî. Toți s-au grăbit a critica... invectivînd pe bietul autor în toate felurile. MACEDONSKI, O. IV 77.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

INVECTIVĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INVECTIVĂ:
INVECTÍVĂ, invective, substantiv feminin Expresie jignitoare, ofensatoare, vorbă de ocară; injurie. Își aruncară invective și chiar se încăierară. PAS, Z. III 244.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

INVECTIVĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INVECTIVĂ:
INVECTÍVĂ invectivae forme Cuvânt sau expresie violentă, jignitoare (la adresa cuiva). /<fr. invective, latina invectiva
Forme diferite ale cuvantului invectiva: invectivae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

INVECTIVA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INVECTIVA:
INVECTIVÁ, invectivez, verb

I. tranzitiv (Rar) A spune invective la adresa cuiva; a insulta.

– Din limba franceza invectiver.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

INVECTIVA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INVECTIVA:
INVECTIVÁ, invectivez, verb

I. tranzitiv A spune invective la adresa cuiva; a insulta.

– Din limba franceza invectiver.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

INVECTIVA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INVECTIVA:
INVECTIVÁ verb

I. trecut (Rar) A spune invective la adresa cuiva; a insulta. [< limba franceza invectiver].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

invectiva
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru invectiva:
invectivá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu invectivéz, persoana a treia singular: el / ea și plural invectiveáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

INVECTIVA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INVECTIVA:
INVECTIVÁ verb trecut a spune invective la adresa cuiva. (< limba franceza invectiver)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

A INVECTIVA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A INVECTIVA:
A INVECTIVÁ a invectivaéz tranzitiv livresc A trata cu invective. /<fr. invectiver
Forme diferite ale cuvantului a invectiva: a invectivaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

invectiva
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru invectiva:
invectiva verb vezi INSULTA. ÎNJURA. JIGNI. OCĂRÎ. OFENSA. ULTRAGIA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

INVECTIVĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INVECTIVĂ:
INVECTÍVĂ substantiv feminin Jignire, ofensă, injurie. [< limba franceza invective].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

invectivă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru invectivă:
invectívă substantiv feminin, genitiv dativ articulat invectívei; plural invectíve
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

invectivă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru invectivă:
invectívă substantiv feminin, genitiv dativ articulat invectívei; plural invectíve
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

invectiva
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru invectiva:
invectivá (a invectiva) (rar) verb, indicativ prezent 3 invectiveáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

INVECTIVĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru INVECTIVĂ:
INVECTÍVĂ substantiv verbal înjurătură, jignire.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

invectivă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru invectivă:
invectivă forme expresiune injurioasă.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

invectivă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru invectivă:
invectivă substantiv verbal ÎNJURĂTURĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A INVECTIVA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL invectivă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului invectivă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
INVECTÍVĂ invectivăe forme Cuvânt sau expresie violentă, jignitoare la adresa cuiva.
A INVECTIVÁ invectivăéz tranzitiv livresc A trata cu invective.
Invectivá a invectivă rar verb, indicativ prezent 3 invectiveáză.

GRAMATICA cuvântului invectivă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului invectivă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul invectivă poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul invectivă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul invectiva se conjugă: ei ele invectiveáză
  • group icon La plural substantivul invectivă are forma: invectíve

CUM DESPART ÎN SILABE invectivă?
Vezi cuvântul invectivă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul invectivă?
[ in-vec-ti-vă ]
Se pare că cuvântul invectivă are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL invectivă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în expresie a avea ceva la activul său?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare
parte a unei șosele sau a unei străzi rezervată circulației vehiculelor
a fi autorul unei acțiuni grave
înșirare bombastică de cuvinte, stil umflat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app