eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a inzestra


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
înzestra [ în-zes-tra ]
VEZI SINONIME PENTRU înzestra PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a inzestra în mai multe dicționare

Definițiile pentru a inzestra din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a înzestra
Verbul: a înzestra (forma la infinitiv)
A înzestra conjugat la timpul prezent:
  • eu înzestrez
  • tu înzestrezi
  • el ea înzestrează
  • noi înzestrăm
  • voi înzestrați
  • ei ele înzestrează
VEZI VERBUL a înzestra CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNZESTRA:
ÎNZESTRÁ, înzestrez, verb

I. tranzitiv

1. A da zestre unei fete (cînd se mărită); a dota. Nu m-ei da mie fata asta, omule? Că eu ți-oi înzestra-o, ș-a fi bine de ea. VLAHUȚĂ, O. A. 498.
♦ A acorda un bun material, o sursă de venituri etc. Ridicase el... mînăstirea Crinului, cu hramul Troiței și o înzestrase cu multe podoabe și avere mare. CARAGIALE, O. III 87.

2. A prevedea (o întreprindere, o instituție, o locuință) cu cele necesare, a procura obiecte necesare. Bucurîndu-se de sprijinul frățesc al țării care construiește comunismul, țările de democrație populară își înzestrează industria lor cu tehnica cea mai înaintată. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2576. Își vor mări locuința înzestrînd-o cît mai bine. SADOVEANU, E. 27.
       • (Glumeț) D-na Timotin a ținut să mă înzestreze cu tot ce trebuie și nu trebuie unei călătorii. IBRĂILEANU, A. 137.

3. figurat A dota (pe cineva) cu calități morale, fizice etc. Natura-l înzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibilă. CARAGIALE, O. II 140.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNZESTRA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNZESTRA:
ÎNZESTRÁ, înzestrez, verb

I. tranzitiv

1. A da zestre unei fete (când se mărită).
♦ A acorda cuiva un bun, o sursă de venituri etc.

2. A prevedea cu cele necesare o întreprindere, o instituție etc.; a dota.

3. figurat A dota pe cineva cu calități morale, fizice etc.

– În + zestre.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNZESTRA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNZESTRA:
ÎNZESTRÁ, înzestrez, verb

I. tranzitiv

1. A da zestre unei fete (când se mărită).
♦ A acorda cuiva un bun, o sursă de venituri etc.

2. A prevedea cu cele necesare o întreprindere, o instituție etc.; a dota.

3. figurat A dota pe cineva cu calități morale, fizice etc.

– În + zestre.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

A ÎNZESTRA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNZESTRA:
A ÎNZESTRÁ a inzestraéz tranzitiv

1) A pune în posesia unui bun (material sau spiritual). a inzestra fiica la măritiș. Natura l-a a inzestraat cu talent.

2) (întreprinderi, laboratoare etc.) A asigura (cu ceva) pentru a funcționa normal; a dota. a inzestra o cameră. /în + zestre
Forme diferite ale cuvantului a inzestra: a inzestraéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÎNZESTRA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNZESTRA:
ÎNZESTRA verb

1. a dota, a echipa, a prevedea, a utila, (învechit) a provedea. (A inzestra uzina cu cele necesare.)

2. a dota, (învechit și popular) a dărui. (A inzestra o fată de măritat.)

3. a dota, (figurat) a împodobi. (Natura l-a inzestra cu însușiri alese.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

înzestra
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înzestra:
înzestrá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu înzestréz, persoana a treia singular: el / ea și plural înzestreáză; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înzestréze
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

înzestra
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înzestra:
înzestrá (a inzestra) verb, indicativ prezent 3 înzestreáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A INZESTRA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înzestra
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înzestra dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A ÎNZESTRÁ înzestraéz tranzitiv 1 A pune în posesia unui bun material sau spiritual.
înzestra fiica la măritiș.
Natura l-a înzestraat cu talent.
înzestra o cameră.
A înzestra uzina cu cele necesare.
A înzestra o fată de măritat.
Natura l-a înzestra cu însușiri alese.
A înzestra o fată de măritat.
Natura l-a înzestra cu însușiri alese.
înzestrá a înzestra verb, indicativ prezent 3 înzestreáză.

GRAMATICA cuvântului înzestra?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înzestra.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înzestra poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul înzestra se conjugă: ei ele înzestreáză

CUM DESPART ÎN SILABE înzestra?
Vezi cuvântul înzestra desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înzestra?
[ în-zes-tra ]
Se pare că cuvântul înzestra are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înzestra

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Fără nici un gust?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
picior cu talpa prea puțin scobită
haemon
lipsit de gust bun; fad
boală nervoasă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app