 | as |
|
| Lăsa [ lă-sa ] VEZI SINONIME PENTRU lăsa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a lasa în mai multe dicționareDefinițiile pentru a lasa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a lașa (forma la infinitiv) A lașa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LĂSA: LĂSA verb 1. (popular) a lepăda. (lasa ceva din mînă.) 2. a depune, a preda. (A lasa geamantanul la gară.) 3. a uita. (Și-a lasa ochelarii acasă.) 4. a încredința, a preda, (franțuzism) a confia. (A lasa cuiva ceva.) 5. a (se) apleca, a atîrna, a cădea, a (se) coborî, a (se) culca, a (se) curba, a (se) înclina, a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) pleca, (învechit și popular) a (se) povedi, (regional) a (se) poligni, (învechit) a (se) închina. (Crengile se lasa de rod.) 6. a (se) apleca, a (se) înclina, a (se) pleca, a (se) povîrni, a (se) prăvăli, (popular, fam.) a (se) hîi. (Casa s-a lasa pe o parte.) 7. a (se) apleca, a (se) înclina, a (se) strîmba, (popular și fam.) a (se) hîi, (regional) a (se) șoldi. (Stîlpul de telegraf s-a lasa.) 8. a coborî, a trage. (A lasa perdelele.) 9. a se așeza, a se așterne, a cădea, a se depune, a pica. (S-a lasa bruma.) 10. a cădea, a coborî, a scoborî. (S-a lasa ceața.) 11. a se face, a se ivi, a sosi, a veni. (Cum s-a lasa seara, a plecat.) 12. a produce, a provoca. (I-a lasa o vie impresie.) 13. a hotărî, a orîndui, a rîndui, a statornici. (Așa a lasa destinul.) 14. (juridic) a testa. (A lasa ceva unor succesori.) 15. a accepta, a admite, a aproba, a consimți, a încuviința, a se îndupleca, a îngădui, a se învoi, a permite, a primi, (livresc) a concede, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se pleca, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (învechit) a aprobălui, a mulțumi, a ogodi. (A lasa să se scoată la concurs postul vacant.) 16. a ceda, a da. (Îi lasa întregul apartament.) 17. a ceda, a se îndupleca, (figurat) a se muia. (Să nu te lasa cu nici un preț.) 18. a amîna. (Să lasa pe altădată discuția.) 19. a abandona, a părăsi, (franțuzism rar) a placa, (învechit și popular) a oropsi, a pustii, (învechit și regional) a năpusti. (Și-a lasa copiii, familia.) 20. a (se) debarasa, a (se) descotorosi, a (se) dezbăra, a (se) dezobișnui, a (se) dezvăța, a scăpa, (figurat) a (se) scutura, (familial figurat) a înțărca. (S-a lasa de un viciu.) 21. a renunța, (popular) a se lepăda. (S-a lasa de tutun.) 22. a micșora, a reduce, a scădea. (A mai lasa din preț.) 23. a respinge, (figurat) a trînti. (L-a lasa la examen.) 24. a se baza, a se bizui, a conta, a se încrede, a se sprijini. (Pot să mă lasa pe tine?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru lăsa: lăsá (lás, lăsát), verb – 1. A părăsi, a da drumul unui lucru, a se îndepărta de ceva. – 2. A face să rămînă. – 3. A da din mînă, a da drumul, a pune în libertate. – 4. A permite, a consimți. – 5. A abandona, a renunța la ceva. – 6. A părăsi, a se despărți, a divorța. – 7. A omite, a exclude, a trece cu vederea. – 8. A reduce, a scădea (un preț sau o pretenție). – 9. (învechit) A ierta, a scuti. – 10. A amîna (se construiește cu prepoziție pe). – 11. A părăsi, a abandona un locuțiune – 12. A trînti la examen, a declara căzut la examen pe cineva. – 13. A rămîne în urmă, a imprima dîre, urme. – 14. A dispune, a porunci cu limbă de moarte. – 15. (Despre Dumnezeu) A porunci, a ordona, a stabili. – 16. A însărcina, a încredința. – 17. A numi, a desemna. – 18. A slobozi, a produce, a emana. – 19. A produce, a renta. – 20. (reflexiv) A se destinde, a se înmuia. – 21. (reflexiv) A ceda, a renunța, a se da convins. – 22. (reflexiv) A ceda, a admite, a consimți, a permite. – 23. (reflexiv) A se înfrîna, a se abține (se construiește cu prepoziție de). – 24. (reflexiv) A se încrede, a se sprijini, a avea încredere (se construiește cu prepoziție în sau pe). – 25. (reflexiv) A ceda, a șovăi, a se mlădia, a se potoli, a se domoli. – 26. (reflexiv) A cădea, a se culca. – 27. (reflexiv) A coborî, a scădea. – 28. (reflexiv, Transilvania de S.) A descăleca; a se face noapte. – 29. (reflexiv) A surveni, a se apropia o intemperie. – 30. (reflexiv) A amenința, a făgădui (argotic, se construiește cu prepoziție cu). – Mr. (a)las, megl. las, istr. lǫsu. latina laxāre (Diez, I, 243; Pușcariu 945; Candrea-Dens., 953; REW 4955; DAR), conform italiana lasciare, prov. laissar, limba franceza laisser, albaneză lëšoń (Philippide, II, 646). – derivat lăsător, adjectiv (neglijent); lăsătoare, substantiv feminin (cărare de oi); lăsiu, adjectiv (neglijent); lăsat, substantiv neutru (abandon; părăsire; carnaval); lăsătură, substantiv feminin (lăsare; omisiune; deprimare); lăsăciune, substantiv feminin (iertare; separare; divorț, învechit); lăsămînt, substantiv neutru (Transilvania, legat, testament, moștenire). Forme diferite ale cuvantului lasa: lasalás lăsát Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a lăsa: a lăsa (pe cineva) cu ochii-n soare expresie 1. a face (pe cineva) să aștepte mult și fără rost. 2. a retrage (cuiva) sprijinul, a refuza (cuiva) un ajutor. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a lăsa: a lăsa (pe cineva) în plata Domnului expresie 1. a lăsa (pe cineva) să-și decidă singur destinul. 2. vezi a lăsa în boii lui. 3. vezi a lăsa baltă. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LAȘA: LAȘÁ verb trecut (rar) 1. a desface, a slăbi (din strânsoare); a da drumul. 2. (figurat) a scăpa, a lăsa să(-i) scape. (< limba franceza lâcher) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a lăsa: a lăsa (pe cineva) cajbec expresie (cart.) a câștiga (de la cineva) toți banii sau toate bunurile puse în joc. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lăsa: lăsá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu las, persoana a doua singular: tu lași, persoana a treia singular: el / ea și plural lásă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural láse Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a lăsa: a lăsa (pe cineva) cu buzele umflate expresie a dezamăgi (pe cineva), a înșela așteptările (cuiva). Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a lăsa: a lăsa (pe cineva) în boli / în moara lui expresie (popular) a lăsa (pe cineva) în pace. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lăsa: lăsá (a lasa) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu las, persoana a doua singular: tu lași, 3 lásă; conjunctiv prezent 3 să láse Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a lăsa: a lăsa (ceva) baltă expresie a abandona (ceva), a renunța (la ceva). Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a lăsa: a lăsa (pe cineva) inginer expresie (argoul lumii interlope) a fura (cuiva) tot. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LĂSA: LĂSÁ verb vezi depăși, ierta, întrece, pune. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru lăsa: lăsa verb vezi DEPĂȘI. IERTA. ÎNTRECE. PUNE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lașa: lașá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea lașeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A lăsa: A (se) lăsa ≠ a (se) ridica Forme diferite ale cuvantului a lasa: a lasase Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A LASA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A lăsa Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a lăsa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A lăsa ceva din mînă. A a lăsa geamantanul la gară. Și-a a lăsa ochelarii acasă. A a lăsa cuiva ceva. Crengile se a lăsa de rod. Casa s-a a lăsa pe o parte. Stîlpul de telegraf s-a a lăsa. A a lăsa perdelele. S-a a lăsa bruma. S-a a lăsa ceața. Cum s-a a lăsa seara, a plecat. I-a a lăsa o vie impresie. Așa a a lăsa destinul. A a lăsa ceva unor succesori. A a lăsa să se scoată la concurs postul vacant. Îi a lăsa întregul apartament. Să nu te a lăsa cu nici un preț. Să a lăsa pe altădată discuția. Și-a a lăsa copiii, familia. S-a a lăsa de un viciu. S-a a lăsa de tutun. A mai a lăsa din preț. L-a a lăsa la examen. Pot să mă a lăsa pe tine?. A lăsa ceva din mână. S-a a lăsa ceața. Să nu te a lăsa cu nici un preț. Lăsá a a lăsa verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu las, persoana a doua singular: tu lași, 3 lásă; conjunctiv prezent 3 să láse. |
GRAMATICA cuvântului A lăsa? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a lăsa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A lăsa poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE lăsa? Vezi cuvântul lăsa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul lăsa?[ lă-sa ] Se pare că cuvântul lăsa are două silabe |
La plural verbul lăsa se conjugă: ei ele lásă