 | as |
|
| Menaja [ me-na-ja ] VEZI SINONIME PENTRU menaja PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a menaja în mai multe dicționareDefinițiile pentru a menaja din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a menaja (forma la infinitiv) A menaja conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ, menajez, verb I. 1. tranzitiv A trata cu atenție și îngăduință, a se purta bine, a proceda cu prudență și tact pentru a nu supăra pe cineva; a cruța. Să-ți menajez amorul tău propriu. C. PETRESCU, O. P.II 55. Unde aiurea și-ar mai bate capul un comandant să menajeze asemenea scrupuluri? REBREANU, P. S. 126. • (Rar) A economisi. verb reflexiv:eau să fac un stoc mai mare de articole, ca să-mi menajez timp și pentru basmele mele. CARAGIALE, O. VII 126. 2. reflexiv A-și cruța sănătatea, a se îngriji, a se cruța. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ, menajez, verb I. tranzitiv 1. A trata pe cineva sau ceva cu înțelegere; grijă și îngăduință, a se purta bine cu cineva; a cruța. ♦ reflexiv A-și cruța sănătatea, forțele; a se îngriji, a se feri. 2. (Rar) A nu irosi în zadar, a economisi. 3. (Franțuzism), A pregăti ceva cu dibăcie, a procura; a înlesni. – Din limba franceza ménager. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ, menajez, verb I. tranzitiv 1. A trata pe cineva sau ceva cu înțelegere, grijă și îngăduință, a se purta bine cu cineva; a cruța. ♦ reflexiv A-și cruța sănătatea, forțele; a se îngriji, a se feri. 2. (Rar) A nu irosi în zadar, a economisi. 3. A pregăti ceva cu dibăcie, a procura; a înlesni. – Din limba franceza ménager. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A MENAJA: A MENAJÁ a menajaéz tranzitiv 1) (persoane) A trata cu înțelegere (pentru a nu umili); a cruța. 2) (bunuri) A întrebuința cu măsură; a consuma cu economie și grijă; a economisi; a cruța. A-și a menaja hainele. A-și a menaja forțele. 3) A pregăti cu multă grijă și abilitate; a aranja. /<fr. ménager Forme diferite ale cuvantului a menaja: a menajaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ verb I. trecut 1. A trata atent și binevoitor, a se purta bine față de cineva. ♦ reflexiv A-și cruța puterile, a se îngriji. 2. A folosi cu chibzuință (un obiect, un fond etc.), a cruța. [P.i. 3,6 -jează, gerunziu -jând. / < limba franceza ménager]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ verb I. trecut 1. a trata atent și binevoitor, a se purta bine față de cineva. 2. a folosi cu chibzuință, a cruța. II. reflexiv a-și cruța puterile, a se îngriji. (< limba franceza ménager) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJA verb 1. a cruța, (învechit figurat) a înconjura. (Îl menaja cît putea de griji.) 2. a se conserva, a se cruța, a se păstra, (învechit) a se menajarisi. (Te rog să te menaja!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru menaja: menajá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu menajéz, persoana a treia singular: el / ea și plural menajeáză, persoana întâi plural: noi menajăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural menajéze; gerunziu menajând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru menaja: menajá (a menaja) verb, indicativ prezent 3 menajeáză, persoana întâi plural: noi menajắm; conjunctiv prezent 3 să menajéze; gerunziu menajấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru menaja: menaja, menajez vezi r. (iron.) a nu face nimic, a trândăvi, a lenevi. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MENAJĂ: MENÁJĂ substantiv verbal aliment, hrană, mâncare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru menajă: menajă substantiv verbal ALIMENT. HRANĂ. MÎNCARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A menaja: A menaja ≠ a brusca, a brutaliza Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A MENAJA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A menaja Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a menaja dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A MENAJÁ a menajaéz tranzitiv 1 persoane A trata cu înțelegere pentru a nu umili; a cruța. A-și a menaja hainele. A-și a menaja forțele. Îl a menaja cît putea de griji. Te rog să te a menaja!. Te rog să te a menaja!. Menajá a a menaja verb, indicativ prezent 3 menajeáză, persoana întâi plural: noi menajắm; conjunctiv prezent 3 să menajéze; gerunziu menajấnd. |
GRAMATICA cuvântului A menaja? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a menaja. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A menaja poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE menaja? Vezi cuvântul menaja desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul menaja?[ me-na-ja ] Se pare că cuvântul menaja are trei silabe |
La plural verbul menaja se conjugă: ei ele menajeáză