eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a permite permit


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Permite [ per-mi-te ]
VEZI SINONIME PENTRU permite PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a permite permit în mai multe dicționare

Definițiile pentru a permite permit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a permite
Verbul: a permite (forma la infinitiv)
A permite conjugat la timpul prezent:
  • eu permit
  • tu permiți
  • el ea permite
  • noi permitem
  • voi permiteți
  • ei ele permit
VEZI VERBUL a permite CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PERMITE:
PERMITE verb

1. a accepta, a admite, a aproba, a consimți, a încuviința, a se îndupleca, a îngădui, a se învoi, a lăsa, a primi, (livresc) a concede, (învechit și popular) a (se) prinde, (învechit și regional) a se pleca, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (învechit) a aprobălui, a mulțumi, a ogodi. (A permite să se scoată la concurs postul vacant.)

2. a accepta, a admite, a concepe, a îngădui, a răbda, a suferi, a suporta, a tolera, (învechit și regional) a pristăni, (învechit) a obicni, a volnici, (figurat fam.) a înghiți. (Nu pot permite una ca asta.)

3. a autoriza, a îndreptăți, a îngădui, a justifica, (livresc) a îndritui, (învechit figurat) a întemeia. (Nimic nu ne permite să tragem asemenea concluzii.)

4. a îngădui, a prilejui. (Întîlnirea a permite un util schimb de experiență.)

5. a da, a îngădui. (Nu i-e permite oricui să facă așa ceva.)

6. a aștepta, a îngădui. (permite o clipă!)

7. a cuteza, a îndrăzni, a-și îngădui. (Cum îți permite una ca asta?)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PERMITE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PERMITE:
PERMÍTE, permít, verb

III. tranzitiv

1. A îngădui, a încuviința, a da voie. Nimic din vorba Clarei. nu mi-a permis să trag verb reflexiv:eun comentar. GALACTION, O. I 99. Avem totdeodată dinaintea ochilor imaginea clară și vie a acelei vînători pe care singură o permitea Platon cetățenilor republicei sale. ODOBESCU, S. III 76.
       • (În formule de politețe) Permiteți-mi să plec. DUMITRIU, N. 37. Permiteți-mi o clipă să vă vorbesc de mine. CARAGIALE, O. III 210.

2. A-și lua libertatea de a face ceva neîngăduit, a îndrăzni. Și-a permis glume pe socoteala lui nenea Mitică. PETRESCU, A. 294. Cum îți permiți dumneata să mă acuzi că-ți fac dificultăți? izbucni șeful iritat. BART, S. M. 86.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

A PERMITE permit
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PERMITE permit:
A PERMÍTE permít tranzitiv

1) (acțiuni) A da voie (să se efectueze ori să aibă loc); a îngădui; a încuviința. a permite permit organizarea mitingului.

2) (construit cu dativul subiectului și urmat, de regulă, de un conjunctiv sau de un infinitiv) A-și da voie în mod conștient; a-și asuma dreptul; a-și îngădui. Îmi permit să plec.
       • A-și a permite permit prea multe a fi obraznic cu cineva; a trece de limita bunei-cuviințe. /< latina permittere, limba franceza permettre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PERMITE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PERMITE:
PERMÍTE, permít, verb

III. tranzitiv

1. A lăsa, a accepta, a da voie ca un lucru să se facă sau să se producă într-un anumit fel (și a nu-l împiedica); a încuviința, a îngădui.

2. (Cu complementul persoanei în dativ) A-și lua libertatea de a face ceva; a-și îngădui, a îndrăzni.

– Din limba franceza permettre, latina permittere.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PERMITE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PERMITE:
PERMÍTE, permít, verb

III. tranzitiv

1. A lăsa, a accepta, a da voie ca un lucru să se facă sau să se producă într-un anumit fel (și a nu-l împiedica); a încuviința, a îngădui.

2. (Cu complementul persoanei în dativ) A-și lua libertatea de a face ceva; a-și îngădui, a îndrăzni.

– Din limba franceza permettre, latina permittere.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PERMITE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PERMITE:
PERMÍTE verb

III. trecut

1. A îngădui, a încuviința, a da voie.

2. A-și îngădui să facă ceva; a îndrăzni. [P.i. permít. / < latina permittere, conform limba franceza permettre].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

permite
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru permite:
permíte (permít, permís), verb

– A îngădui. latina permittere (secolul XIX).

– derivat (din limba franceza ) permis, substantiv neutru; permisi(un)e, substantiv feminin; nepermis, adjectiv, (prohibit, interzis).
Forme diferite ale cuvantului permite: permít permí

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

permite
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru permite:
permite vezi

1. a da dreptul, autorizarea;

2. a îngădui, a tolera: se permite ceeace nu se poate opri;

3. a-și lua libertatea: prea îți permiți multe.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

permite
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru permite:
permíte (a permite) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele permít, persoana întâi plural: noi permítem, persoana a doua plural: voi permíteți; conjunctiv prezent 3 să permítă; gerunziu permițấnd; participiu permís
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PERMITE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PERMITE:
PERMÍTE verb

I. trecut a îngădui, a încuviința, a da voie.

II. reflexiv a-și lua libertatea, a-și îngădui. (< latina permittere, după limba franceza permettre)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

permite
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru permite:
permíte verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele permít, persoana întâi plural: noi permítem, persoana a doua plural: voi permíteți; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural permítă; participiu permís
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A PERMITE PERMIT'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL permite
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului permite dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A permite să se scoată la concurs postul vacant.
Nu pot permite una ca asta.
Nimic nu ne permite să tragem asemenea concluzii.
Întîlnirea a permite un util schimb de experiență.
Nu i-e permite oricui să facă așa ceva.
Permite o clipă! 7.
Cum îți permite una ca asta?.
Permite organizarea mitingului.
       • A-și permite prea multe a fi obraznic cu cineva; a trece de limita bunei-cuviințe.
Nu e permite oricui să facă așa ceva.
Cum îți permite una ca asta?.
Permíte a permite verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele permít, persoana întâi plural: noi permítem, persoana a doua plural: voi permíteți; conjunctiv prezent 3 să permítă; gerunziu permițấnd; participiu permís.

GRAMATICA cuvântului permite?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului permite.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul permite poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul permite sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE permite?
Vezi cuvântul permite desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul permite?
[ per-mi-te ]
Se pare că cuvântul permite are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL permite

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Lumea veche?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
verb la diateza reflexivă care arată o schimbare în starea subiectului
a se înșela
pământul cunoscut înainte de descoperirea americii asia, europa și africa
echipament pe care îl poartă soldații în război sau la instrucție
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app