eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a puncta


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Puncta [ punc-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU puncta PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a puncta în mai multe dicționare

Definițiile pentru a puncta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a puncta
Verbul: a puncta (forma la infinitiv)
A puncta conjugat la timpul prezent:
  • eu punctez
  • tu punctezi
  • el ea punctează
  • noi punctăm
  • voi punctați
  • ei ele punctează
VEZI VERBUL a puncta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUNCTA:
PUNCTÁ, punctez, verb

I. tranzitiv

1. A face mai multe puncte, a pune sau a forma puncte care ies în evidență pe un fond mai larg, de obicei de altă culoare; a face să apară ceva ca niște puncte pe o suprafață. înșfăcă o căldare... umplînd-o repede cu zeama aceea verzale, punctată ici-colo cu cîte-o fasole albă. CAMILAR, N. I 40. Obrazul palid-verzui se afla punctat de mici bubulițe roșii. C. PETRESCU, R. DR. 119. Păsări mici punctau cerul în înălțime. SAHIA, N. 86.
♦ A marca, a sublinia. Povestea punctînd fiecare argumentare cu gesturi mărunte și repezi. C. PETRESCU, R. DR. 337.
       • figurat Pe dușumele, mucurile aruncate la întîmplare punctau pauzele inspirației lui ziaristice. REBREANU, R. I 243.

2. (Sport) A însemna: punctele fiecărei partide sau etape cîștigate.

3. figurat (Rar) A pătrunde, a străpungtz, întotdeauna numele Mărășeștiului mi-a punctat inima și m-a făcut să gindesc cu teroare la piciorul tatei rămas pe această cîmpie. SAHIA, N. 15.

4. (Învechit) A îndrepta o armă spre o țintă anumită; a ținti. (Atestat în forma punta) Se duse Piccolomini să vadă cetatea și apoi punzară tunurile spre dînsa. BĂLCESCU, O. II 113.

5. A asambla provizoriu două piese, care urmează să fie sudate, prin cîteva puncte de sudură executate de-a lungul liniei de sudură.

– Variantă: (învechit) puntá verb

I.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PUNCTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUNCTA:
PUNCTÁ, punctez, verb

I. tranzitiv

1. A face sau a forma puncte care ies în evidență pe un fond mai larg, de obicei de altă culoare; a face să apară ceva ca niște puncte pe o suprafață.
♦ figurat A scoate în evidență, a sublinia, a marca.

2. (Sport) A însemna punctele fiecărei partide sau etape câștigate.
♦ A obține puncte printr-un joc sportiv.

3. A asambla provizoriu două piese care urmează să fie sudate prin câteva puncte de sudură executate de-a lungul liniei de sudură.

– Din punct (după limba franceza ponctuer).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PUNCTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUNCTA:
PUNCTÁ, punctez, verb

I. tranzitiv

1. A face sau a forma puncte care ies în evidență pe un fond mai larg, de obicei de altă culoare; a face să apară ceva ca niște puncte pe o suprafață.
♦ figurat A scoate în evidență, a sublinia, a marca.

2. (Sport) A însemna punctele fiecărei partide sau etape câștigate.
♦ A obține puncte printr-un joc sportiv.

3. A asambla provizoriu două piese care urmează să fie sudate prin câteva puncte de sudură executate de-a lungul liniei de sudură.

– Din punct (după limba franceza pointer).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PUNCTA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PUNCTA:
PUNCTÁ verb

I. trecut

1. A însemna, a presăra cu puncte; (gramatică) a pune semne de punctuație.
♦ (tehnică) A marca o piesă cu ajutorul punctatorului.

2. (figurat) A sublinia, a marca, a accentua.

3. (Sport) A însemna punctele unei partide sau ale unei etape. [Variante punta verb

I. / după limba franceza ponctuer, pointer].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

PUNCTA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PUNCTA:
PUNCTÁ verb trecut

1. a însemna, a presăra (o suprafață) cu puncte.
       • (tehnică) a marca o piesă cu ajutorul punctatorului.

2. (figurat) a sublinia, a scoate în evidență, a accentua.

3. (sport) a obține puncte într-o întrecere; a înregistra punctele unei partide. (după limba franceza pointer)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

A PUNCTA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PUNCTA:
A PUNCTÁ a punctaéz tranzitiv

1) A însemna cu puncte.

2) figurat A scoate în relief; a pune în lumină; a evidenția; a sublinia. Haina ajustată îi a punctaează mersul grațios.

3) sport (puncte) A obține în defavoarea adversarului. /Din punct
Forme diferite ale cuvantului a puncta: a punctaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PUNCTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PUNCTA:
PUNCTA verb a accentua, a evidenția, a întări, a marca, a releva, a reliefa, a sublinia, (livresc) a învedera, a potența. (A puncta calitățile lucrării.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

puncta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru puncta:
punctá verb (silabe punc-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu punctéz, persoana a treia singular: el / ea și plural puncteáză, imperfect persoana a treia singular: el / ea punctá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural punctéze
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

puncta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru puncta:
punctá (a puncta) (punc-ta) verb, indicativ prezent 3 puncteáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

puncta
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru puncta:
puncta verb vezi ADULMECA. ÎNSCRIE. MARCA. MIROSI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PUNCTA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PUNCTA:
PUNCTÁ verb vezi accentua.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A PUNCTA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PUNCTA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului puncta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A PUNCTÁ punctaéz tranzitiv 1 A însemna cu puncte.
Haina ajustată îi punctaează mersul grațios.
A puncta calitățile lucrării.
Punctá a puncta punc-ta verb, indicativ prezent 3 puncteáză.

GRAMATICA cuvântului PUNCTA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului puncta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PUNCTA poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul puncta se conjugă: ei ele puncteáză

CUM DESPART ÎN SILABE puncta?
Vezi cuvântul puncta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul puncta?
[ punc-ta ]
Se pare că cuvântul puncta are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PUNCTA

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A întemeia ceva pe paie?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
paradă, manifestație făcută seara cu făclii aprinse; ofițer în retragere
cele patru forme pe care le poate lua silogismul în funcție de poziția termenilor în premise
a clădi, a realiza ceva pe temelii șubrede
a-și vedea de drum; a nu se lăsa ispitit de alte interese
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app