eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a rataci


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Rătăci [ ră-tă-ci ]
VEZI SINONIME PENTRU rătăci PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a rataci în mai multe dicționare

Definițiile pentru a rataci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a rătăci
Verbul: a rătăci (forma la infinitiv)
A rătăci conjugat la timpul prezent:
  • eu rătăcesc
  • tu rătăcești
  • el ea rătăcește
  • noi rătăcim
  • voi rătăciți
  • ei ele rătăcesc
VEZI VERBUL a rătăci CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂTĂCI:
RĂTĂCÍ, rătăcesc, verb IV.

1. reflexiv A pierde drumul, a greși direcția, a nu mai ști unde se află.
♦ A se pierde de cineva; a se răzleți.
♦ intranzitiv A umbla de ici-colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la țintă.

2. intranzitiv A pribegi, a hoinări, a colinda.
♦ reflexiv A se așeza într-un loc străin; a se aciua, a se pripăși.

3. tranzitiv A nu mai ști unde a fost pus sau unde se găsește cineva sau ceva; a pierde.
♦ reflexiv A ajunge, a se afla într-un loc unde nu se aștepta nimeni să se afle.

– latina *erraticire (= *erraticare < erraticus).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RĂTĂCI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂTĂCI:
RĂTĂCÍ, rătăcesc, verb IV.

1. reflexiv A greși drumul, direcția, a nu mai ști unde se află.
♦ A se pierde de cineva; a se răzleți.
♦ intranzitiv A umbla de ici-colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la țintă.

2. intranzitiv A pribegi, a hoinări, a colinda.
♦ reflexiv A se așeza într-un loc străin; a se aciua, a se pripăși.

3. tranzitiv A nu mai ști unde a fost pus sau unde se găsește cineva sau ceva; a pierde.
♦ reflexiv A ajunge, a se afla într-un loc unde nu se aștepta nimeni să se afle.

– latina *erraticire (= *erraticare < erraticus).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

rătăci
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru rătăci:
rătăcí (rătăcésc, rătăcít), verb –

1. A pierde; a răzleți. –

2. A greși drumul, a se abate din cale. –

3. A înstrăina, a aliena. –

4. A hoinări, a vagabonda. Origine îndoielnică, dar probabil expresivă, cum o arată sufix -ci. Trebuie să țină de familia expresivă a lui răcan, conform rătăcanie. derivat din latina errātĭcus (Pușcariu 1450; REW 2905; Tiktin; Candrea) sau *errātĭcāre (Pușcariu, Dimin., 141) este neconvingătoare.

– derivat rătăceală, substantiv feminin (pierdere a drumului); rătăcitor, adjectiv (hoinar, pribeag).
Forme diferite ale cuvantului rataci: rătăcésc ratacir

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

RĂTĂCI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂTĂCI:
RĂTĂCI verb

1. a încurca, a pierde. (A rataci poteca.)

2. a greși, (învechit) a sminti. (A rataci drumul spre casă.)

3. a se pierde, (regional) a se zăhătui, a se zărăsti. (S-a rataci în pădure.)

4. a se pierde, a se răzleți, a se răzni. (Oaia s-a rataci de turmă.)

5. a pierde, (regional) a prăpădi. (A rataci un obiect.)

6. a hoinări, a pribegi, a vagabonda, (prin Moldova) a bădădăi, a horhăi. (rataci din loc în locuțiune)

7. a colinda, a cutreiera, a hoinări, a peregrina, a umbla, a vagobonda, (livresc) a flana. (Pe unde n-a rataci ?)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A RĂTĂCI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A RĂTĂCI:
A RĂTĂCÍ a rataciésc

1. intranzitiv

1) A umbla căutând drumul.

2) A merge din loc în loc fără un scop precis; a umbla; a hoinări; a vagabonda.

2. tranzitiv

1) (obiecte) A încurca printre altele de același fel, neștiind unde se află. a rataci o carte.

2) A merge pe o altă cale decât cea dorită; a nu găsi calea dorită. /cf. latina erraticus
Forme diferite ale cuvantului a rataci: a rataciésc a rataci1.

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

rătăci
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rătăci:
rătăcí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rătăcésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rătăceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural rătăceáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rătăci
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rătăci:
rătăcí (a rataci) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rătăcésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rătăceá; conjunctiv prezent 3 să rătăceáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

RĂTĂCI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RĂTĂCI:
RĂTĂCÍ verb vezi aciua, cuibări, oploși, pripăși.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

rătăci
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rătăci:
rătăci verb vezi ACIUA. CUIBĂRI. OPLOȘI. PRIPĂȘI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A RATACI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rătăci
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rătăci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A rătăci poteca.
A rătăci drumul spre casă.
S-a rătăci în pădure.
Oaia s-a rătăci de turmă.
A rătăci un obiect.
Rătăci din loc în locuțiune 7.
Pe unde n-a rătăci ?.
A RĂTĂCÍ rătăciésc 1.
Rătăci o carte.
A rătăci poteca.
A rătăci drumul spre casă.
S-a rătăci în pădure.
Rătăcí a rătăci verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rătăcésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rătăceá; conjunctiv prezent 3 să rătăceáscă.

GRAMATICA cuvântului rătăci?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rătăci.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rătăci poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul rătăci sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE rătăci?
Vezi cuvântul rătăci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rătăci?
[ ră-tă-ci ]
Se pare că cuvântul rătăci are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rătăci

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A pune cuiva sula în coastă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
de-a curmezișul pieptului
recoltarea de mai multe ori pe an a unei suprafețe cultivate
a obliga pe cineva să facă fără întârziere un lucru neplăcut și greu
nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app