eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a razleti


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Răzleţi [ răz-le-ţi ]
VEZI SINONIME PENTRU răzleţi PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a razleti în mai multe dicționare

Definițiile pentru a razleti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a răzleți
Verbul: a răzleți (forma la infinitiv)
A răzleți conjugat la timpul prezent:
  • eu răzlețesc
  • tu răzlețești
  • el ea răzlețește
  • noi răzlețim
  • voi răzlețiți
  • ei ele răzlețesc
VEZI VERBUL a răzleți CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂZLEȚI:
RĂZLEȚÍ, răzlețesc, verb IV. reflexiv

1. A se desprinde dintr-o comunitate, a se depărta său a se rătăci de alții; a se despărți unul de altul, a pleca (de lîngă... ). Mai la deal ajunseră pe Ana, care se răzlețise și-i aștepta sub un fag bătrîn. VLAHUȚĂ, O. A. 277. Aproape de paști, ne-am răzlețit unii de alții. CREANGĂ, A. 115. Oleoleo! frate răzleț, Tu, de cînd ne-am răzlețit, Înapoi n-ai mai venit. ȘEZ. I 235.

2. A se răspîndi în direcții diferite, a porni care-ncotro, a se împrăștia, a se risipi. Pentru tine nu mai are zile bune calendarul, Ți s-au răzlețit ortacii. GOGA, C. P. 37. S-au strîns în mușuroaie ori s-au răzlețit în pustiuri. ANGHEL, PR. 74. Apele ei se răzlețesc și se împrăștie ca vițele unei funii despletite. VLAHUȚĂ, R. P. 30.

– Variante: rezlețí (CREANGĂ, P. 3), răznețí (ANGHEL, Î. G. 25) verb IV.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RĂZLEȚI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂZLEȚI:
RĂZLEȚI verb

1. a se despărți, a se izola, a se separa, (popular) a se răzni, (regional) a se răzlogi. (O oaie care s-a razleti de turmă.)

2. a se pierde, a se rătăci, a se răzni. (Puiul s-a razleti de mamă.)

3. a (se) dispersa, a (se) împrăștia, a (se) răsfira, a (se) răspîndi, a (se) risipi, (popular) a (se) răzni, (învechit și regional) a (se) rășchira. (S-au razleti în toate părțile.)

4. a (se) împrăștia, a (se) răspîndi, a (se) risipi, (popular) a (se) năsădi, (învechit și regional) a (se) sparge, a (se) spărgălui, (prin Olt. și Banat) a (se) sprînji, (învechit) a (se) scociorî, a (se) scodoli. (I s-a razleti întreaga turmă.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

RĂZLEȚI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂZLEȚI:
RĂZLEȚÍ, răzlețesc, verb IV.

1. reflexiv A se îndepărta de un grup, a pleca (de lângă...).

2. reflexiv și tranzitiv A (se) răspândi în direcții diferite; a (se) împrăștia, a (se) risipi.

– Probabil prefix răz- + lăți.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RĂZLEȚI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂZLEȚI:
RĂZLEȚÍ, răzlețesc, verb IV.

1. reflexiv A se îndepărta de un grup, a pleca (de lângă...).

2. reflexiv și tranzitiv A (se) răspândi în direcții diferite; a (se) împrăștia, a (se) risipi.

– Probabil răz- + lăți.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

răzleți
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru răzleți:
răzlețí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele răzlețésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea răzlețeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural răzlețeáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

răzleți
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru răzleți:
răzlețí (a razleti) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele răzlețésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea răzlețeá; conjunctiv prezent 3 să răzlețeáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

A RĂZLEȚI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A RĂZLEȚI:
A RĂZLEȚÍ a razletiésc tranzitiv A face să se răzlețească. /răz- + a lăți
Forme diferite ale cuvantului a razleti: a razletiésc

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

A răzleți
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A răzleți:
A răzleți ≠ a împreuna, a grămădi
Definiție sursă: Dicționar de antonime

A răzleți
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A răzleți:
A (se) răzleți ≠ a (se) uni
Forme diferite ale cuvantului a razleti: a razletise

Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A RAZLETI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A răzleți
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a răzleți dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O oaie care s-a a răzleți de turmă.
Puiul s-a a răzleți de mamă.
S-au a răzleți în toate părțile.
I s-a a răzleți întreaga turmă.
O oaie care s-a a răzleți de turmă.
Puiul s-a a răzleți de mamă.
I s-a a răzleți întreaga turmă.
Răzlețí a a răzleți verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele răzlețésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea răzlețeá; conjunctiv prezent 3 să răzlețeáscă.
A RĂZLEȚÍ a răzlețiésc tranzitiv A face să se răzlețească.

GRAMATICA cuvântului A răzleți?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a răzleți.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A răzleți poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE răzleţi?
    Vezi cuvântul răzleţi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răzleţi?
    [ răz-le-ţi ]
    Se pare că cuvântul răzleţi are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A răzleți