eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a repurta report


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Repurta [ re-pur-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU repurta PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a repurta report în mai multe dicționare

Definițiile pentru a repurta report din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a repurta
Verbul: a repurta (forma la infinitiv)
A repurta conjugat la timpul prezent:
  • eu report
  • tu reporți
  • el ea reportă
  • noi repurtăm
  • voi repurtați
  • ei ele reportă
VEZI VERBUL a repurta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REPURTA:
REPURTÁ2, repórt, verb

I. tranzitiv (Rar) A-și îndrepta gîndul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu mintea înapoi. Nu-mi place, amice, a-mi repurta mintea către momente așa înnorate ale trecutului. ODOBESCU, S. III 96.
       • reflexiv Gîndul nu se repoartă... asupra acelor puternici despoți ai Persiei. ODOBESCU, S. III 108.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

REPURTA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REPURTA:
REPURTÁ1, repurtez, verb

I. tranzitiv A obține, a cîștiga (victorii, succese). Mișcarea muncitorească însuflețită de conștiința socialistă a repurtat succese strălucite. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 387, 3/3.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

REPURTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REPURTA:
REPURTA verb

1. a cîștiga, a cuceri, a dobîndi, a obține, a realiza, (Transilvania) a mirui, (învechit) a purta. (A repurta o strălucită victorie.)

2. a înregistra, a obține. (A repurta un răsunător succes.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

REPURTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REPURTA:
REPURTÁ1, repórt, verb

I. tranzitiv și reflexiv (Rar) A-și îndrepta gândul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu gândul înapoi.

– Din limba franceza réporter (după purta).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

REPURTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REPURTA:
REPURTÁ1, repórt, verb

I. tranzitiv și reflexiv (Rar) A-și îndrepta gândul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu mintea înapoi.

– Din limba franceza réporter (după purta).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

REPURTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REPURTA:
REPURTÁ2, repurtez, verb

I. tranzitiv A obține, a câștiga o victorie, un succes (de obicei într-o competiție).

– Din latina reportare, italiana riportare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

REPURTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REPURTA:
REPURTÁ2, repurtez, verb

I. tranzitiv A obține, a câștiga o victorie, un succes (de obicei într-o competiție).

– Din latina reportare, italiana riportare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

repurta
Dictionnaire morphologique de la langue roumaine dă următoarea definitie pentru repurta:
repurtá (a-și îndrepta gândurile spre trecut) verb, indicativ prezent persoană 1 repórt, persoană 3 repórtă
Definiție sursă: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine

repurta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru repurta:
repurtá (a-și îndrepta gândurile) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu repórt, persoana a treia singular: el / ea și plural repoártă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

repurta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru repurta:
repurtá (a obține un succes) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu repurtéz, persoana a treia singular: el / ea și plural repurteáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

repurta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru repurta:
repurtá1 (a repurta) (a-și îndrepta gândurile spre trecut) (rar) verb, indicativ prezent 3 repoártă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

REPURTA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REPURTA:
REPURTÁ verb

I. trecut A obține, a câștiga o victorie, un succes. [conform limba franceza remporter].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

REPURTA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REPURTA:
REPURTÁ verb trecut a obține o victorie, un succes. (< latina reportare, italiana riportare)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

A REPURTA1 report
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A REPURTA1 report:
A REPURTÁ1 repórt tranzitiv rar A face să se repoarte. /<fr. reporter
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

repurta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru repurta:
repurtá2 (a repurta) (a obține un succes) verb, indicativ prezent 3 repurteáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A REPURTA REPORT'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL repurta
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului repurta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A repurta o strălucită victorie.
A repurta un răsunător succes.
A repurta o strălucită victorie.
A repurta un răsunător succes.
Repurtá1 a repurta a-și îndrepta gândurile spre trecut rar verb, indicativ prezent 3 repoártă.
Repurtá2 a repurta a obține un succes verb, indicativ prezent 3 repurteáză.

GRAMATICA cuvântului repurta?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului repurta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul repurta poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul repurta se conjugă: ei ele repurteáză

CUM DESPART ÎN SILABE repurta?
Vezi cuvântul repurta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul repurta?
[ re-pur-ta ]
Se pare că cuvântul repurta are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL repurta

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Daiboj substantiv neutru familial; în expresie pe daiboj?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
nimic
și într-un fel, și într-altul
pe nimica toată, pe gratis, degeaba
a ora 12 noaptea; b perioadă din jurul orei 24; toiul nopții
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app