eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a rezista rezist


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Rezista [ re-zis-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU rezista PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a rezista rezist în mai multe dicționare

Definițiile pentru a rezista rezist din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a rezista
Verbul: a rezista (forma la infinitiv)
A rezista conjugat la timpul prezent:
  • eu rezist
  • tu reziști
  • el ea rezistă
  • noi rezistăm
  • voi rezistați
  • ei ele rezistă
VEZI VERBUL a rezista CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REZISTA:
REZISTÁ, rezíst, verb

I. intranzitiv A ține piept, a se opune, a se împotrivi; a nu ceda, a nu se lăsa învins de... El rezistă puțin, cum ar rezista un bolnav căruia îi deplasezi o mînă scrîntită. SEBASTIAN, T. 90. Te mirai că mai rezistă torentelor de ploaie. EMINESCU, N. 34. Romînii, duși de Ștefan, în lagăr se izbesc! Nimic nu le rezistă, nici tunuri, nici desime. ALECSANDRI, P. III 231.
       • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «la») A rezista bine la boală, la oboseală.
♦ A face față, a se ține tare. Unsprezece luni pe an sînt și eu un om grăbit, un om crispat, un om care aleargă, care discută, care rezistă, dar după unsprezece luni mă duc undeva departe de oraș. SEBASTIAN, T. 64.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

REZISTA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REZISTA:
REZISTÁ verb

I. intr. A nu ceda loviturii unui alt corp.
♦ (figurat) A se împotrivi, a nu ceda, a nu se lăsa învins.
♦ (Despre idei, afirmații etc.) A se menține, a se susține prin temeinicie. [P.i. rezíst. / < limba franceza résister, italiana , latina resistere

– a se ține tare].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

REZISTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REZISTA:
REZISTA verb

1. a se împotrivi, (învechit) a (se) nevoi. (A rezista pînă la ultimul om.)

2. a se ține. (A rezista bine pînă la sfîrșitul cursei.)

3. a dura, a se păstra, a ține. (O încălțăminte care rezista mult.)

4. a (o) duce, a ține. (O haină care rezista la tăvăleală.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

REZISTA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REZISTA:
REZISTÁ verb intr.

1. (despre obiecte, corpuri) a nu ceda loviturii unui alt corp.

2. (despre oameni) a se împotrivi, a nu ceda.
       • (despre idei, afirmații etc.) a se menține, a se susține prin temeinicie. (< limba franceza résister, latina resistere)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

A REZISTA rezist
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A REZISTA rezist:
A REZISTÁ rezíst intranzitiv

1) (despre persoane) A manifesta tărie; a nu se lăsa învins. a rezista rezist în luptă.

2) (despre materiale) A nu se modifica sub acțiunea factorilor externi. /<fr. résister, latina resistere

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

REZISTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REZISTA:
REZISTÁ, rezíst, verb

I. intranzitiv A se împotrivi, a ține piept; a opune rezistență; a nu ceda la acțiunea unor forțe din afară; a nu se lăsa învins, a se ține tare.

– Din limba franceza résister, latina resistere.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

REZISTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REZISTA:
REZISTÁ, rezíst, verb

I. intranzitiv A se împotrivi, a ține piept; a opune rezistență; a nu ceda la acțiunea unor forțe din afară; a nu se lăsa învins, a se ține tare.

– Din limba franceza résister, latina resistere.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

rezista
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rezista:
rezistá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu rezíst, persoana a treia singular: el / ea și plural rezístă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rezista
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rezista:
rezistá (a rezista) verb, indicativ prezent 3 rezístă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A REZISTA REZIST'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rezista
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rezista dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Au rezista până la ultimul om.
A rezista bine până la sfârșitul cursei.
O încălțăminte care rezista mult.
O haină care rezista la tăvăleală.
A rezista pînă la ultimul om.
A rezista bine pînă la sfîrșitul cursei.
O încălțăminte care rezista mult.
O haină care rezista la tăvăleală.
Rezista în luptă.
Rezistá a rezista verb, indicativ prezent 3 rezístă.

GRAMATICA cuvântului rezista?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rezista.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rezista poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul rezista se conjugă: ei ele rezístă

CUM DESPART ÎN SILABE rezista?
Vezi cuvântul rezista desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rezista?
[ re-zis-ta ]
Se pare că cuvântul rezista are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rezista

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Câtă mai?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a produce discordie, ceartă
unghiuri care au o latură comună și același vârf
mare, coșcogea
a fi rău, înrăit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app