eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a rupe rup


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Rupe [ ru-pe ]
VEZI SINONIME PENTRU rupe PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a rupe rup în mai multe dicționare

Definițiile pentru a rupe rup din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a rupe
Verbul: a rupe (forma la infinitiv)
A rupe conjugat la timpul prezent:
  • eu rup
  • tu rupi
  • el ea rupe
  • noi rupem
  • voi rupeți
  • ei ele rup
VEZI VERBUL a rupe CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUPE:
RÚPE, rup, verb

III.

1. tranzitiv A distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice; a despărți (intenționat) un obiect în două sau în mai multe bucăți.
       • Expresia: A rupe (sau reflexiv) a i se rupe (cuiva) inima (sau sufletul, rărunchii) = a produce (cuiva) sau a simți o mare durere.
♦ A(-și) fractura o mână, un picior etc.
       • Expresia: A-și rupe picioarele = a umbla mult (fără folos). A-și rupe gâtul = a-și pierde viața, cinstea, averea. A-și rupe pieptul = a-și obosi plămânii (vorbind sau cântând prea mult).
♦ A întrerupe, a curma tăcerea, relațiile cu cineva.
       • Expresia: A o rupe cu cineva sau cu ceva = a pune capăt unui obicei, unui sistem, unei atitudini sau legături. A rupe prețul (sau târgul) = a ajunge la învoială după o tocmeală îndelungată.

2. tranzitiv A distruge un obiect prin întrebuințare.

3. tranzitiv (Adesea figurat) A distruge un obiect prin sfărâmare, spargere etc. Apele rup stăvilarele.
       • Expresia: A rupe frontul = a străpunge linia de apărare a inamicului.

4. tranzitiv A sfâșia un lucru smulgând bucăți dintr-însul.
♦ A sfâșia un animal sau un om.
♦ A zdrobi, a strivi.

5. tranzitiv A smulge.
       • Expresia: A rupe cuiva urechile = a pedepsi pe cineva trăgându-l de urechi. A-și rupe de la gură = a se lipsi de strictul necesar în folosul altcuiva.
♦ A culege flori, fructe etc.
♦ A obține (cu greu) o sumă de bani.

6. reflexiv și tranzitiv A (se) depărta, a (se) desprinde de cineva sau de ceva. Se rupseră din grămadă.
♦ reflexiv (Despre grupuri, colectivități) A se împrăștia.
       • Expresia: (tranzitiv) A rupe rândurile = (despre un grup de oameni) a fugi, stricând ordinea unui șir aliniat. A o rupe la (sau de) fugă (rar, la goană, la sănătoasa sau de-a fuga) = a o lua la fugă.
♦ tranzitiv A-și deschide (cu efort) drum de trecere.

7. tranzitiv figurat A se exprima cu greu într-o limbă străină, a ști foarte puțin o limbă străină. [Variante: (regional) rúmpe verb III]

– latina rumpĕre.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RUPE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUPE:
RÚPE, rup, verb

III.

1. tranzitiv A distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice; a despărți (intenționat) un obiect în două sau în mai multe bucăți.
       • Expresia: A rupe (sau reflexiv) a i se rupe (cuiva) inima (sau sufletul, rărunchii) = a produce (cuiva) sau a simți o mare durere.
♦ A(-și) fractura o mână, un picior etc.
       • Expresia: A-și rupe picioarele = a umbla mult (fără folos). A-și rupe gâtul = a-și pierde viața, cinstea, averea. A-și rupe pieptul = a-și obosi plămânii (vorbind sau cântând prea mult).
♦ A întrerupe, a curma tăcerea, relațiile cu cineva.
       • Expresia: A o rupe cu cineva sau cu ceva = a pune capăt unui obicei, unui sistem, unei atitudini sau legături. A rupe prețul (sau târgul) = a ajunge la învoială după o tocmeală îndelungată.

2. tranzitiv A distruge un obiect prin întrebuințare.

3. tranzitiv (Adesea figurat) A distruge un obiect prin sfărâmare, spargere etc. Apele rup stăvilarele.
       • Expresia: A rupe frontul = a străpunge linia de apărare a inamicului.

4. tranzitiv A sfâșia un lucru smulgând bucăți din acesta.
♦ A sfâșia un animal sau un om.
♦ A zdrobi, a strivi.

5. tranzitiv A smulge.
       • Expresia: A rupe cuiva urechile = a pedepsi pe cineva trăgându-l de urechi. A-și rupe de la gură = a se lipsi de strictul necesar în folosul altcuiva.
♦ A culege flori, fructe etc.
♦ A obține (cu greu) o sumă de bani.

6. reflexiv și tranzitiv A (se) depărta, a (se) desprinde de cineva sau de ceva. Se rupseră din grămadă.
♦ reflexiv (Despre grupuri, colectivități) A se împrăștia.
       • Expresia: (tranzitiv) A rupe rândurile = (despre un grup de oameni) a fugi, stricând ordinea unui șir aliniat. A o rupe la (sau de) fugă (rar, la goană, la sănătoasa sau de-a fuga) = a o lua la fugă.
♦ tranzitiv A-și deschide (cu efort) drum de trecere.

7. tranzitiv figurat A se exprima cu greu într-o limbă străină, a ști foarte puțin o limbă străină. [Variante: (regional) rúmpe verb III]

– latina rumpĕre.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

A RUPE rup
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A RUPE rup:
A RÚPE rup tranzitiv

1) (obiecte tari sau materiale) A face să se rupă.

2) (oase sau membre) A supune unei leziuni prin acțiunea violentă a unei forțe; a frânge; a fractura. a rupe rup coastele.
       • A-și a rupe rup picioarele a alerga mult (și fără rost). A-și a rupe rup gâtul (sau grumajii) a suferi un insucces. A-și a rupe rup pieptul a vorbi sau a striga mult și tare, fără a fi ascultat. a rupe rup în bătăi a bate foarte tare.

3) (stări de lucruri) A opri brusc; a curma. a rupe rup relațiile.
       • A (o) a rupe rup cu cineva (sau cu ceva) a pune capăt legăturilor cu cineva sau a înceta de a se ocupa cu ceva. a rupe rup prețul (sau târgul) a se învoi în privința prețului după o tocmeală îndelungată. A (o) a rupe rup la (sau de) fugă a porni iute la fugă.

4) A strica forțând; a sparge.
       • a rupe rup frontul a străpunge linia de apărare a dușmanului. a rupe rup rândurile a se împrăștia, stricând ordinea.

5) A supune unei fărâmițări, smulgând bucăți. Lupul a rupt o oaie.

6) (flori, frunze etc.) A desprinde de pe tulpină sau de pe creangă.
       • A fi (ca) rupt din soare a fi foarte frumos. a rupe rup (cuiva) urechile a pedepsi (pe cineva), trăgând de urechi. A-și a rupe rup (ultima bucățică) de la gură a da altuia din puținul pe care îl are.

7) figurat (bunuri materiale) A lua aproape cu forța de la cineva; a smulge. a rupe rup bani datorați.

8) (limbi străine) A vorbi slab. A o a rupe rup franțuzește. /<lat. rumpere
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RUPE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RUPE:
RUPE verb

1. a frînge, (învechit) a înfrînge. (A rupe în două pîinea; a rupe o creangă.)

2. a ceda, a se frînge. (Materialul s-a rupe la presiune.)

3. a plesni. (S-au rupe două coarde la vioară.)

4. a (se) sparge. (Gheața s-a rupe sub el.)

5. a (se) ferfeniți, a (se) hărtăni, a (se) sfîșia, a (se) zdrențui, (familial) a (se) vărzui. (Nu mai rupe caietul!)

6. a (se) găuri, a (se) sfîșia, a (se) uza, a (se) zdrențui, (popular și fam.) a (se) flenduri. (Haina i s-a rupe de tot.)

7. a sfîșia, a spinteca, (învechit) a sparge. (Își rupe hainele și-și smulgea părul.)

8. (medicina) a(-și) fractura, a(-și) frînge. (Și-a rupe un os.)

9. a culege. (A rupe cîteva flori.)

10. a (se) despărți, a (se) desprinde, a (se) detașa, a (se) izola, a (se) separa. (S-a rupe de grup.)

11. a desface, a strica. (A rupe logodna.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

RUPE
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru RUPE:
RÚPE, rup, verb

III. rupe

8. tranzitiv A se înțelege asupra prețului de vânzare. (din latina rumpĕre; conform italiana rompere, pv., limba franceza , cat. rompre, spaniolă, pg. romper)
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

RUPE
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru RUPE:
RUPE verb

1. Rupo b. (16 B III 10).

2. Rupa, Ion, mold. (Sd VII 67);

– țig. (17 A III 17); Rupă, ard. (Viciu 34).
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

rupe
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru rupe:
rupe, rup vezi t.

 1. (er.) a istovi, a(-și) epuiza partenerul de sex.

2. a bate foarte rău (pe cineva).
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

rupe
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rupe:
rúpe (a rupe) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rup, perfectul simplu persoana întâi singular: eu rupséi, persoana întâi plural: noi rúpserăm; participiu rupt
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

rupe
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rupe:
rúpe verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rup, perfectul simplu persoana întâi singular: eu rupséi, persoana întâi plural: noi rúpserăm; participiu rupt
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

RUPE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RUPE:
RÚPE verb vezi curma, începe, întrerupe, porni, tăia.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

rupe
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rupe:
rupe verb vezi CURMA. ÎNCEPE. ÎNTRERUPE. PORNI. TĂIA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A RUPE RUP'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rupe
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rupe dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Rupe coastele.
       • A-și rupe picioarele a alerga mult și fără rost.
A-și rupe gâtul sau grumajii a suferi un insucces.
A-și rupe pieptul a vorbi sau a striga mult și tare, fără a fi ascultat.
Rupe în bătăi a bate foarte tare.
Rupe relațiile.
       • A o rupe cu cineva sau cu ceva a pune capăt legăturilor cu cineva sau a înceta de a se ocupa cu ceva.
Rupe prețul sau târgul a se învoi în privința prețului după o tocmeală îndelungată.
A o rupe la sau de fugă a porni iute la fugă.
       • rupe frontul a străpunge linia de apărare a dușmanului.
Rupe rândurile a se împrăștia, stricând ordinea.
Rupe cuiva urechile a pedepsi pe cineva, trăgând de urechi.
A-și rupe ultima bucățică de la gură a da altuia din puținul pe care îl are.
Rupe bani datorați.
A o rupe franțuzește.
A rupe în două pîinea; a rupe o creangă.
Materialul s-a rupe la presiune.
S-au rupe două coarde la vioară.
Gheața s-a rupe sub el.
Nu mai rupe caietul! 6.
Haina i s-a rupe de tot.
Își rupe hainele și-și smulgea părul.
Și-a rupe un os.
A rupe cîteva flori.
S-a rupe de grup.
A rupe logodna.
Materialul s-a rupe la presiune.
Rupe 8.
Rúpe a rupe verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rup, perfectul simplu persoana întâi singular: eu rupséi, persoana întâi plural: noi rúpserăm; participiu rupt.

GRAMATICA cuvântului rupe?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rupe.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rupe poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE rupe?
    Vezi cuvântul rupe desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rupe?
    [ ru-pe ]
    Se pare că cuvântul rupe are două silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL rupe
    Inţelegi mai uşor cuvântul rupe dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    A rupe sau reflexiv a i se rupe cuiva inima sau sufletul, rărunchii = a produce cuiva sau a simți o mare durere
    A-și rupe picioarele = a umbla mult fără folos
    A-și rupe gâtul = a-și pierde viața, cinstea, averea
    A-și rupe pieptul = a-și obosi plămânii vorbind sau cântând prea mult
    A o rupe cu cineva sau cu ceva = a pune capăt unui obicei, unui sistem, unei atitudini sau legături
    A rupe prețul sau târgul = a ajunge la învoială după o tocmeală îndelungată
    A rupe frontul = a străpunge linia de apărare a inamicului
    A rupe cuiva urechile = a pedepsi pe cineva trăgându-l de urechi
    A-și rupe de la gură = a se lipsi de strictul necesar în folosul altcuiva
    tranzitiv A rupe rândurile = despre un grup de oameni a fugi, stricând ordinea unui șir aliniat
    A o rupe la sau de fugă rar, la goană, la sănătoasa sau de-a fuga = a o lua la fugă
    A rupe sau reflexiv a i se rupe cuiva inima sau sufletul, rărunchii = a produce cuiva sau a simți o mare durere
    A-și rupe picioarele = a umbla mult fără folos
    A-și rupe gâtul = a-și pierde viața, cinstea, averea
    A-și rupe pieptul = a-și obosi plămânii vorbind sau cântând prea mult
    A o rupe cu cineva sau cu ceva = a pune capăt unui obicei, unui sistem, unei atitudini sau legături
    A rupe prețul sau târgul = a ajunge la învoială după o tocmeală îndelungată
    A rupe frontul = a străpunge linia de apărare a inamicului
    A rupe cuiva urechile = a pedepsi pe cineva trăgându-l de urechi
    A-și rupe de la gură = a se lipsi de strictul necesar în folosul altcuiva
    tranzitiv A rupe rândurile = despre un grup de oameni a fugi, stricând ordinea unui șir aliniat
    A o rupe la sau de fugă rar, la goană, la sănătoasa sau de-a fuga = a o lua la fugă

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rupe

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: ; în expresie a tăcea mâlc?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    gen de poem epic care tratează un subiect comic în forma unei epopei
    strate a căror înclinare se deosebește de înclinarea stratului peste care sunt depuse
    a nu spune nici un cuvânt, a nu scoate o vorbă; a tăcea chitic
    a vorbi nedeslușit, a îngăima, a bolborosi
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app