eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a se tese


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
ţese [ ţe-se ]
VEZI SINONIME PENTRU ţese PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a se tese în mai multe dicționare

Definițiile pentru a se tese din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a țese
Verbul: a țese (forma la infinitiv)
A țese conjugat la timpul prezent:
  • eu țes
  • tu țeși
  • el ea țese
  • noi țesem
  • voi țeseți
  • ei ele țes
VEZI VERBUL a țese CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚESE:
ȚÉSE, țes, verb

III.

1. tranzitiv (Folosit și absolut) A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire (de obicei în războiul de țesut, trecînd cu suveica bătătura prin urzeală) pentru a obține o țesătură. Îi țesea în război și pînză de in, din care ieșeau de asemeni rochițe frumoase. CAMIL PETRESCU, O. I 337. Cum țeseam, nici n-am știut Cum am sărit și m-am zbătut Să ies de la război. COȘBUC, P. I 93. A pus stativele-n casă Și s-a apucat să țeasă. Și țesea, mereu țesea, Cînd era soare, dormea. MARIAN, S. 59. Asta-i mîndra mîndruleană... Pînă țese-un cot de pînză, Codrul nu mai are frunză. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 423.
       • figurat Amurgul țese zarea în umbre și lumini. EFTIMIU, C. 73. Zăpușeala ce plutește în văzduh țese o tăcere năbușitoare. REBREANU,

I.

9. Pe un fond fantastic, în imagini admirabile, poetul a țesut cele mai adevărate sentimente omenești. GHEREA, ST. Hristos I 165.
       • reflexiv pasiv Caierul de burungic din furcă și suveica stativelor unde se țesea filaliul, stau părăsite și neatinse. NEGRUZZI, S. I 107.
       • reflexiv figurat Dinspre răsărit se țesea ca o pînză cenușie întunericul amurgului. VORNIC, O. 107. Un zvon s-a întins de la un om la altul, o verb reflexiv:ajă s-a țesut pe deasupra satelor obidite, din auz în auz. BOGZA, C. O. 306. Cuvîntul parcă destrămase din verb reflexiv:aja ce se țesea în jurul lor. REBREANU, R. I 246.
♦ figurat A construi, a constitui. Vîrtutea lui Ion- vodă își va fi avut isvorul în oasele din cari fusese țesut. HASDEU,

I. vezi 166.

2. tranzitiv A cîrpi (obiecte de îmbrăcăminte, pînzeturi) făcînd cu acul o împletitură de fire. Elena Lipan pirotea, țesînd găurile unui ciorap întins pe un ou de lemn. C. PETRESCU, C. vezi 99.

3. tranzitiv A broda, a împodobi (din țesătură). La una din ferestre stă doamna Chiralina, îmbrăcată cu haine de aur țesute cu mărgăritar. ISPIRESCU, L. 115. Numai cu pietre scumpe țesute. ȘEZ. III 64.

4. tranzitiv (Despre păianjeni) A-și face, a-și întinde pînza. Păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese. MACEDONSKI, O. I 23. Iar de sus pînă-n podele, un păinjăn, prins de verb reflexiv:ajă, A țesut subțire pînză, străvezie ca o mreajă. EMINESCU, O. I 76.
       • (În construcții figurate) Păianjeni țes covorul Uitării-ntunecate. IOSIF, PATR. 75.
       • reflexiv În odaie, prin unghere, S-a țesut păinjeniș. EMINESCU, O. I 105.

5. reflexiv figurat A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli). Argați și slujnice se țeseau în toate părțile la treburile de sară. SADOVEANU, forme J. 120. Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul și au rămas fără răspuns. POPA, vezi 17. Într-un oraș oarecare... Unde lumea-n piaț iese Și-ncoaci, încolo să țese Pintre cei ce vînd producte. PANN, P. vezi I 16.
♦ A se îmbina. Altfel însă trebuie să fie planul unei drame; aci, catastrofele atîrnă una de alta, curg una din alta, se țes una cu alta pentru același sfîrșit. CARAGIALE, O. III 220.

6. tranzitiv figurat A urzi, a unelti un plan, o intrigă, un complot. Pizmuind pe Mihai pentru biruințele sale cele însemnate, țesură fel de fel de zîzanii și îi întinseră mreji, ca să-l prinză. ISPIRESCU, M. vezi 49. Profită de buna-credințâ a naivului bătrîn, țese o intrigă infernală și pierde pe cel mai mic în ochii tatălui. CARAGIALE, O. III 257.
       • reflexiv pasiv Voi slujiți domnului, nu omului, lui Bogdan, nu lui Ștefan... Să nu se țeasă verb reflexiv:o urzeală. DELAVRANCEA, A. 150.
♦ (Neobișnuit) A aduce vorba despre ceva, a înfiripa o discuție. Între altele, au țesut boieriul vorba și despre haine. SBIERA, P. 264.

– imperativ persoană persoana a doua singular: tu și: (regional) țasă (PĂSCULESCU, L. P. 183).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ȚESE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚESE:
ȚÉSE, țes, verb

III.

1. tranzitiv A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut, trecând cu suveica bătătura prin urzeală, pentru a face o țesătură.
       • reflexiv pasiv Se țese pânză multă.

2. tranzitiv A cârpi un ciorap, o haină etc., făcând cu acul o cusătură specială.
♦ A broda, a împodobi.

3. tranzitiv (Despre păianjeni) A-și face pânza.

4. reflexiv recipr. figurat A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli).
♦ A se îmbina.

5. tranzitiv figurat A pune la cale, a urzi o intrigă, un complot etc.; a unelti.

– latina texere.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ȚESE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚESE:
ȚÉSE, țes, verb

III.

1. tranzitiv A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut, trecând cu suveica bătătura prin urzeală, pentru a face o țesătură.
       • reflexiv pasiv Se țese pânză multă.

2. tranzitiv A cârpi un ciorap, o haină etc., făcând cu acul o cusătură specială.
♦ A broda, a împodobi.

3. tranzitiv (Despre păianjeni) A-și face pânza.

4. reflexiv recipr. figurat A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli).
♦ A se îmbina.

5. tranzitiv figurat A pune la cale, a urzi o intrigă, un complot etc.; a unelti.

– latina texere.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

țese
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru țese:
țése (țés, țésút), verb

– A face țesături.

– Mr. țas, țăsui, țăseare, megl. țǫs, istr. țesu. latina texĕre (Pușcariu 1727; REW 8693); conform italiana tessere, prov. teiser, limba franceza tisser, cat. teixir, spaniolă tejer, portugheză tecer.

– derivat țesător, substantiv masculin (om care țese); țesătoare, substantiv feminin (femeie care țese); țesătorie, substantiv feminin (fabrică de textile); țesătură, substantiv feminin (obiect țesut; urzeală; bătătură; îngrăditură de nuiele); întrețese, verb, după limba franceza entretisser; țesut, substantiv neutru (acțiunea de a țese; organ anatomic).
Forme diferite ale cuvantului tese: tesețés țésút

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

țese
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țese:
țese vezi

1. a împleti fire și a face pânză: se țes pânze de cânepă, stofe de bumbac și de mătase, pânure de lână;

2. a urzi: a țese intrigi. [latina TEXERE].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

țese
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țese:
țése verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele țes, persoana a treia singular: el / ea țése, persoana întâi plural: noi țésem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu țesúi, persoana întâi plural: noi țesúrăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural țeásă; participiu țesút
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

A SE ȚESE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE ȚESE:
A SE ȚÉSE persoană3 se țes intranzitiv

1) (despre ființe) A umbla în diferite direcții, mișunând.

2) figurat A se întretăia ca firele urzelii. /<lat. texere

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

țese
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țese:
țése (a tese) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele țes, persoana a treia singular: el / ea țése, persoana întâi plural: noi țésem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu țesúi; conjunctiv prezent 3 să țeásă; participiu țesút
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ȚESE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚESE:
ȚESE verb

1. (regional) a rosti. (A tese pînza.)

2. a cîrpi, a coase, a prinde, (Transilvania) a ștopoli, (Moldova) a țîrîi. (tese ciorapii.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ȚESE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚESE:
ȚÉSE verb vezi complota, conjurá, conspira, inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui, unelti.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

țese
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru țese:
țese verb vezi COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. INVENTA. NĂSCOCI. PLĂSMUI. SCORNI. TICLUI. UNELTI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A SE TESE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL țese
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului țese dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
țése a țese verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele țes, persoana a treia singular: el / ea țése, persoana întâi plural: noi țésem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu țesúi; conjunctiv prezent 3 să țeásă; participiu țesút.
A țese pânza.
țese ciorapii.
A țese pînza.
țese ciorapii.

GRAMATICA cuvântului țese?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului țese.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul țese poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul țese sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE ţese?
Vezi cuvântul ţese desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ţese?
[ ţe-se ]
Se pare că cuvântul ţese are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL țese

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala de milă sau de mila cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
limbă în care relațiile gramaticale dintre cuvinte se exprimă cu ajutorul afixelor adăugate la rădăcina cuvântului
a lupta consecvent, până la capăt, pentru o idee
dintr-un sentiment de compătimire față de cineva
a da cuiva ceva, a face cuiva rost de ceva; a-l avea în vedere cu
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app